ragaz sn [At: ANON. CAR. / V: (inv) reg~ / Pl: ~uri / E: nct] 1 Timp disponibil (pentru a face ceva). 2 Perioada de intrerupere a unei activitatzi Si: odihna pauza repaos respiro (lti) respirium. 3 (Ilav) Fara (de) ~ Fara intrerupere Si: necontenit. 4 (Ilav) Cu ~ Fara graba. 5 (Rar) Moment. 6 Linishte. 7 Tihna. 8 (Ilav) In ~ In tihna.

RAGÁZ (rar) ragazuri s. n. (Mai ales in constructzii negative in legatura cu verbele «a avea» «a gasi») 1. Timp liber disponibil (pentru a face un lucru). Na avut cind sa gaseasca ragaz shi sashi ceara iertare. C. PETRESCU A. 297. Numai dumineca avu ragaz sa se repeaza pina acasa. REBREANU R. I 192. ◊ Expr. A da cuiva ragaz (sa...) = a acorda cuiva timpul sau linishtea necesara pentru a face un lucru (v. pasui); a ingadui cuiva un interval de linishte suspendind o urmarire o prigoana. Dupa atita cernere de ape credeam k in sfirshit ploile ne vor da putzin ragaz. SADOVEANU O. VIII 71. Fara sai dea ragaz a zice nici circ i puse o piedeca shii facu vint in cazan. ISPIRESCU L. 201. Se cuvine k vinatorul sashi puna pushca shi pofta in cui shi sa dea nevinovatzilor sai adversari un ragaz. ODOBESCU S. III 38. 2. Moment de intrerupere a muncii; interval linishtit intre doua perioade de activitate; odihna repaus. Sint ragazuri in vremea toamnei shin cap de iarna cind vinturile din miezul noptzii stau legate shi vine pe adierea de la miazazi o vara tirzie. SADOVEANU N. P. 290. Ragazul de amiazi trecu. SANDUALDEA D. N. 288. Am pomenit shi de acei salbatici ai perioadei glaciare care in lungile lor ragazuri au nascocit arta sculpturii. ODOBESCU S. III 114. ◊ Loc. adv. Fara (de) ragaz = fara intrerupere necontenit. Inshiratzi unul dupa altul urcau. Fara ragaz fara sa piarda nici o mishcare urcau. BOGZA C. O. 23. Sint impiegat In veci mutat SHi permutat... Fara ragaz intre romini. ALECSANDRI T. 111. 3. Linishte pace. Am shi eu doua ori trei zile de impacare shi de ragaz raspunse cun accent duios Dutzu dupa ce imi iau leafa. SADOVEANU O. VIII 40. Nu e ceas shi pas ragaz sa potzi avea de faun. MACEDONSKI O. I 120. Neaflind minuta de ragaz am fugit la tzara. NEGRUZZI S. I 60. Nu mai ai ragaz de oaspetzi. SHEZ. I 276.

RAGÁZ ~uri n. 1) Timp liber disponibil pentru a face ceva; vreme limitata care o are la dispozitzie cineva. Nu are nici o clipa de ~. 2) Schimbare a datei de indeplinire a unei obligatzii; amanare; pasuire. ◊ A (nu) da cuiva (nici un) ~ a (nu) da cuiva timpul necesar pentru a face un lucru in conditzii normale; a (nu) pasui. 3) Intrerupere temporara a unei activitatzi; odihna; repaus; pauza; recreatzie. Dami putzin ~ sa ma gandesc. ◊ Fara ~ fara intrerupere; necontenit. A nu avea ~ a nu avea linishte; a nu avea tihna. /Orig. nec.

ragaz n. 1. timp disponibil repaos; 2. amanare pasueala. [Cf. litfan RAKAS termen timp].

ragáz n. pl. urĭ (indirect d. litv. rákas timp ragaz d. vsl. rokŭ termin de unde shi rom. soroc). Timp de repaus repaus: n’am ragaz muncesc fara ragaz. A da cuĭva ragaz aĭ da timp liber al lasa liber k sa se odihneasca orĭ sa faca ceva. SHi regáz (Con. 149 shi pop. in Vs.). V. raspas razbun popas.

ragáz s. n. pl. ragázuri

ragáz s. n. pl. ragázuri

RAGÁZ s. 1. v. odihna. 2. linishte pace tihna. 3. timp vreme (pop.) raspas. (Nui da nici ~ sa respire; dami putzin ~ sa ma gandesc.) 4. v. perioada. 5. v. pasuire.

RAGAZ s. 1. odihna repaus (pop.) preget zabava (inv. shi reg.) odihneala paos razbun (inv.) raposare rasuflare rasuflu. (SHia permis un ~.) 2. linishte pace tihna. (Nare o clipa de ~.) 3. timp vreme (pop.) raspas. (Nui da nici ~ sa respire; dami putzin ~ sa ma gindesc.) 4. epoca interval perioada rastimp spatziu timp vreme (pop.) raspas soroc (inv. shi reg.) seama (inv.) zastimp (grecism inv.) protesmie. (In acel ~...) 5. aminare pasuiala pasuire (pop.) ingaduintza ingaduire (inv. shi reg.) razbun. (Ia acordat un ~ pentru onorarea politzei.)

ragáz (ragázuri) s. n. Repaus odihna ashteptare aminare. Var. regaz. Origine incerta. Poate fi un der. din sb. gaz „vad”; cf. zagaz shi sb. (za)gaziti „a trece prin vad” sb. razgaziti „a fixa separat” care permite sa presupunem un *razgaz (cf. rastimp fatza de zastimp) cu disimilare posterioara. Pentru semantism cf. sp. vado „repaus”. Relatzia cu sl. rokŭ „soroc” sau lituan. rákas „soroc” (Cihac II 303; Tiktin) este dificila fonetic.