11 definitzii pentru rafinare
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RAFINÁRE rafinari s. f. Actziunea de a (se) rafina shi rezultatul ei; rafinaj. 1. Proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatzile din unele substantze (alcool uleiuri zahar etc.) in scopul imbunatatzirii calitatzii lor. 2. Tratament al pastei de hartie executat de obicei cu ajutorul rafinoarelor cu piatra dupa procesul de fierbere. V. rafina.
RAFINÁRE rafinari s. f. Actziunea de a (se) rafina shi rezultatul ei; rafinaj. 1. Proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatzile din unele substantze (alcool uleiuri zahar etc.) in scopul imbunatatzirii calitatzii lor. 2. Tratament al pastei de hartie executat de obicei cu ajutorul rafinoarelor cu piatra dupa procesul de fierbere. V. rafina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rafinare sf [At: I. NAT. 21 / V: (inv) ~fen~ / S shi: (inv) raffinare / Pl: ~nari / E: rafina] 1 Proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatzile dintro substantza dintrun produs etc. Si: rafinaj (1). 2 Tratament al pastei de hartie executat de obicei cu ajutorul rafinoarelor cu piatra dupa procesul de fierbere Si: rafinaj (2). 3 (Fig) Rafinament (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RAFINÁRE rafinari s. f. 1. Actziunea de a rafina; curatzirea unui produs de materiile straine care le contzine. Rafinarea alcoolului. 2. Fig. Perfectzionare subtziere a gustului sau a simtzirii cuiva; rafinament. Mai intii o rafinare cerebrala trecuta prin ereditate de la o generatzie la alta. IBRAILEANU SP. CR. 31. Na ajuns pe Eminescu nare finetza shi rafinarea acestuia. GHEREA ST. CR. III 403.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RAFINÁRE s.f. Actziunea de a (se) rafina shi rezultatul ei; rafinaj. ♦ Operatzia de defibrare fina a pastei din fibre de lemn pentru a obtzine un grad de macinare mai ridicat. [< rafina].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RAFINÁRE s. f. 1. actziunea de a (se) rafina; rafinaj. 2. operatzia de defibrare fina a pastei din fibre de lemn pentru a obtzine un grad de macinare mai ridicat. (< rafina)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rafinare f. 1. actziunea de a rafina (zahar metale); 2. fig. finetza exagerata.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rafináre s. f. g.d. art. rafinắrii; pl. rafinắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rafináre s. f. g.d. art. rafinarii; pl. rafinari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RAFINÁRE s. 1. v. stilare. 2. finetze rafinament subtilitate. (~ nuantzelor stilistice.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RAFINARE s. 1. cultivare stilare (fig.) cioplire cizelare shlefuire. (~ exprimarii; ~ in comportare.) 2. finetze rafinament subtilitate. (~ nuantzelor stilistice.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
RAFINÁRE (< rafina) s. f. 1. Proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatzile din unele substantze (alcool uleiuri zahar produse petroliere etc.) in scopul imbunatatzirii calitatzii lor folosind diferite metode (distilare fractzionara tratare cu agentzi chimici cu absorbantzi cu solventzi selectivi etc.). R. metalelor se face in general prin electroliza (ex. r. electrolitica a cuprului a argintului etc.) shi are loc dupa afinare. 2. (IND. HARTIEI) Tratament mecanic al pastei de hartie al semicelulozei etc. executat de obicei cu ajutorul rafinoarelor cu piatra dupa procesul de fierbere.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rafinare, rafinarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) rafina shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: rafinaj
- 1.1. Proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatzile din unele substantze (alcool uleiuri zahar etc.) in scopul imbunatatzirii calitatzii lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Rafinarea alcoolului. DLRLC
-
- 1.2. Tratament al pastei de hartie executat de obicei cu ajutorul rafinoarelor cu piatra dupa procesul de fierbere. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.3. Perfectzionare subtziere a gustului sau a simtzirii cuiva. DLRLCsinonime: finetze rafinament stilare subtilitate
- Mai intii o rafinare cerebrala trecuta prin ereditate de la o generatzie la alta. IBRAILEANU SP. CR. 31. DLRLC
- Na ajuns pe Eminescu nare finetza shi rafinarea acestuia. GHEREA ST. CR. III 403. DLRLC
-
-
etimologie:
- rafina DEX '09 DEX '98 DN