opțiuni
  • info

10 definiții pentru radioreceptor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADIORECEPTÓR, radioreceptoare, s. n. Aparat folosit pentru recepționarea undelor radiofonice (prin antene), pentru transformarea lor în semnale sonore și transmiterea lor prin intermediul difuzoarelor; radio2. ♦ (În sintagma) Radioreceptor de trafic = radioreceptor profesional utilizat pentru recepția unor semnale cu caracter special (informații de presă, date științifice, semnale pentru navigație etc.). [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiorécepteur.

RADIORECEPTÓR, radioreceptoare, s. n. Aparat folosit pentru recepționarea undelor radiofonice (prin antene), pentru transformarea lor în semnale sonore și transmiterea lor prin intermediul difuzoarelor; radio2. ♦ (În sintagma) Radioreceptor de trafic = radioreceptor profesional utilizat pentru recepția unor semnale cu caracter special (informații de presă, date științifice, semnale pentru navigație etc.). [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiorécepteur.

radioreceptor sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: radio1- + receptor] 1 Aparat de telecomunicații folosit pentru captarea undelor radioelectrice prin intermediul unei antene Si: radio2 (3). 2 (Îs) ~ de trafic Radioreceptor (1) profesional utilizat pentru recepția unor semnale cu caracter special (informații de presă, date științifice, semnale pentru navigație etc.).

RADIORECEPTÓR, radioreceptoare, s. n. Receptor de unde radiofonice.

RADIORECEPTÓR s.n. Aparat cu care se recepționează emisiunile radiofonice. [Cf. fr. radiorécepteur].

RADIORECEPTÓR s. n. instalalție de radiocomunicații cu care se recepționează unde electromagnetice (sonore sau luminoase). (< fr. radiorécepteur)

RADIORECEPTÓR ~oáre n. Receptor de unde radiofonice. [Sil. -di-o-] /<fr. rdaiorécepteur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

radioreceptór (-di-o-) s. n., pl. radioreceptoáre

radioreceptór s. n. (sil. -di-o-), pl. radioreceptoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RADIORECEPTÓR s. v. radio.

RADIORECEPTOR s. radio. (Și-a cumpărat un ~.)

Intrare: radioreceptor
radioreceptor substantiv neutru
  • silabație: ra-di-o- info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radioreceptor
  • radioreceptorul
  • radioreceptoru‑
plural
  • radioreceptoare
  • radioreceptoarele
genitiv-dativ singular
  • radioreceptor
  • radioreceptorului
plural
  • radioreceptoare
  • radioreceptoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

radioreceptor, radioreceptoaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat folosit pentru recepționarea undelor radiofonice (prin antene), pentru transformarea lor în semnale sonore și transmiterea lor prin intermediul difuzoarelor; radio. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: radio
    • chat_bubble (în) sintagmă Radioreceptor de trafic = radioreceptor profesional utilizat pentru recepția unor semnale cu caracter special (informații de presă, date științifice, semnale pentru navigație etc.). DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.