rade [At: PSALT. 101 / V: (ivr) ride (inv) rode / Pzi: rad (shi inv) raz / E: ml ridere] 1 vi (Adesea urmat de determinari modale) Ashi manifesta veselia sau satisfactzia printro mishcare caracteristica a fetzei shi a gurii scotzand in acelashi timp sunete specifice succesive shi nearticulate. 2 vi (Ie) A ~ galben A rade fals. 3 vi (Ie) A ~ (cuiva) in nas (sau in fatza in obraz) A sfida pe cineva. 45 vir (Pop; ie) A (se) zambi (sau inv zambire) a ~ A surade. 6 vi (Pan; d pasari) A scoate sunete asemanatoare cu rasul² (1) omului. 7 vi A se distra. 8 vz A fi multzumit vesel fericit. 9 vi (Cu determinari in dativ sau introduse prin prepozitzia „la”) A arata cuiva simpatie surazandui. 10 vi (Cu determinari in dativ sau introduse prin prepozitzia „la”) A zambi. 11 vi (D. soarta noroc) Ai fi cuiva favorabil. 12 vi Ashi bate joc de cineva (sau de ceva). 1314 vti (Ie) (Ma) rad (sau a ~) shi cainii (sau curcile ciorile papagalii) (de cineva) Se spune despre cineva care sa compromis. 15 vi (Pop; cu pronumele in dativ) A silui o femeie. 16 vi A nu da importantza la ceva Si: a nesocoti. 17 vi (Ie) A ~ (sau rar ashi ~) in barba (sau pe sub mustatza) A rade (1) retzinut.

A RADE rad intranz. 1) Ashi exprima buna dispozitzie prin ras. ~ cu pofta. ◊ ~ in barba (sau pe sub mustatza) a rade abia observat. ~ in pumni a rade pe ascuns. ~ cu hohote (sau cu lacrimi) a rade foarte tare. Ai ~ cuiva inima a simtzi o mare bucurie. Ai ~ cuiva norocul (sau soarta) a i se deschide cuiva o perspectiva luminoasa promitzatoare. 2) Ashi bate joc (de cineva sau de ceva). ◊ ~ cuiva in nas (sau in fatza in obraz) a sfida fatzish pe cineva. Rade harb de oala sparta (sau rade ruptul de carpit) se spune despre cineva care critica pe altul pentru un cusur care il are el insushi. Rad shi cainii (sau ciorile curcile etc.) de cineva se spune despre cineva care a ajuns de rasul tuturor. ~ de cineva (sau de ceva) a lua in ras pe cineva (sau ceva). /<lat. ridere

rade v. 1. ashi arata bucuria prin contractziunea mushchilor fetzei: numai omul rade dobitoacele nu rad; 2. fig. a avea un aspect gratzios: totul rade in natura; 3. a glumi: vrei sa razi? 4. ashi bate joc: o soarta schimbatoare ce razi de omenire! AL. [Lat. RIDERE].

RÍDE rid vb. III. Intranz. 1. Ashi manifesta satisfactzia printro mishcare a fetzei shi a gurii scotzind sunete specifice nearticulate. Imparatul traia singur k un leu imbatrinit slabit de lupte shi suferintze imparat cen viatza lui nu risese niciodata. EMINESCU N. 3. Nu ma vretzi nu ma iubitzi? Ha ha ha! ridea; mushchii i se suceau in risul acesta shi ochii lui hojma clipeau. NEGRUZZI S. I 140. ◊ (Cu subiectul «inima» «gura») Lui Domitzian parca i ridea inima. BASSARABESCU V. 10. De placinte ride gura; de varzare shi mai tare. CREANGA A. 10. ◊ (Urmat de determinari modale adesea hiperbolice) Rid pe infundate cu lacrimi aruncind cautaturi de mila spre dreapta. BASSARABESCU S. N. 21. Virgolici rise din toata inima. HOGASH DR. II 133. A ris cu mare pofta. CARAGIALE O. III 72. Leam lasat shi eu pe fete sa rida pina li sa duce gura la urechi. CREANGA O. A. 66. Te fac sa rizi de te tzii de pintece. SHEZ. I 39. ◊ Expr. A ride (rar ashi ride) in barba sau pe sub mustatza = a ride retzinut pe ascuns. Porni sashi rida in barba bucurinduse. MIHALE O. 287. Voda ridea in barba shi strecura in jurui privireai ascutzita. SADOVEANU O. VII 74. A ride minzeshte v. minzeshte. (Rar) A ride galben = a ride fals silit prefacinduse k se bucura. Ridem totzi ride galben shi locotenentul. CAMIL PETRESCU U. N. 384. A ride (cuiva) in nas (in fatza sau in obraz) = ashi bate joc de cineva care e prezent a sfida pe cineva cu nepasare. Ctitorul vorbea mereu iar ceilaltzi trei imi rideau in obraz. DELAVRANCEA H. T. 6. Ea ishi bate joc de dinsul shii ride in fatza. SBIERA P. 152. ♦ (Rar despre pasari) A scoate sunete care sugereaza veselie. Ride ciudat hulubul salbatic. SADOVEANU O. VIII 240. 2. A se distra a se amuza a face haz. Pacat k nam fost mai multe sa ridem. C. PETRESCU C. V. 258. Ceash mai ride sa te vaz intorcindute cu nasul in jos. ISPIRESCU L. 15. ♦ A fi multzumit vesel fericit; a se bucura. Copiii vor ride in fiece casa Piini albe vor creshte pe fiece masa. TULBURE V. R. 36. Cine ride la urma ride mai bine (= nu trebuie sa te bucuri prea devreme caci lucrurile pot lua alta intorsatura). ◊ Fig. Soarele ridea afara. BART E. 380. In glastre ride floare linga floare. IOSIF P. 18. In Vrancea la izvoarele Milcovului curge apa limpede; rid codrii in apusul soarelui. D. ZAMFIRESCU R. 246. Lunca ride shinverzeshte Dorun suflet se trezeshte. ALECSANDRI P. I 235. ♦ (Cu determinari in dativ sau introduse prin prep. «la») A arata cuiva simpatie surizindui. Erai de paisprezece ani cind miai ris intii. DELAVRANCEA A. 18. ◊ Fig. Cerul era limpede shi luceferii sclipitori rideau la stele. CREANGA P. 56. ♦ (Despre soarta noroc) Ai fi cuiva favorabil. Alunga mihnirea din inima ta caci norocul itzi ride din toate partzile. CREANGA O. A. 223. 3. Ashi bate joc de cineva sau de ceva; a face haz pe socoteala cuiva a lua in ris. Va ridentregul neam arab de bietul BenArdun. COSHBUC P. I 111. Pina acum totzi rideau de Prepeleac dar acum a ajuns sa rida el shi de dracu. CREANGA P. 51. Cit eshti de mare shi puternic eu rid de minia ta. ALECSANDRI T. II 18. ◊ Fig. Rau e cind ride culmea de mushunoi. ALECSANDRI T. II 150. ◊ Refl. (Cu pronumele in dativ) Nici visezi k inaintetzi sta un stilp de cafenele Ce ishi ride deaste vorbe inginindule pe ele. EMINESCU O. I 150. Baietzii k sashi rida de el i zic... SHEZ. IX 135. ◊ Tranz. Il rid totzi de fatza. SEVASTOS N. 98. Au inceput fratzii al ride. SBIERA P. 3. Masuratzi vorbele baiete! Auzi sora nicovala cum ne ride acushorul? CREANGA O. A. 288. ◊ Expr. Rid (sau ar ride) shi ciinii (curcile sau ciorile) de cineva sau (tranz.) ma rid (sau mar tear etc. ride) shi ciinii etc. se spune despre cineva care a ajuns de risul tuturor. Asta tzii supararea?... Fugi daici Ioane k rid shi curcile de tine. REBREANU I. 109. Am sa va mushtruluiesc deau sa rida shi ciinii de voi. CREANGA P. 304. ♦ Refl. (Popular cu pronumele in dativ) A silui o femeie ashi bate joc de ea. Mia chemat fata la curte shi shia ris de ea Gogu Cristofor. STANCU D. 134. ♦ Refl. (Adesea cu pronumele in dativ) A nu tzine seama de ceva; a nesocoti. Imi rid de ritm SHi deorice reguli imi rid. MACEDONSKI O. I 13. TZiai ris de toate crezind k asta eo putere; shai trecut nepasatoare printre durerile celor din jurul tau. VLAHUTZA O. A. 505. Prez. ind. shi: (regional) riz (DELAVRANCEA O. II 292 CARAGIALE O. I 63 ALEXANDRESCU M. 6).

ride v. V. rade.

rid (est) shi riz (vest) ris a ríde v. intr. (din maĭ vechĭu rid d. lat. ridére pop. rídere it. ridere pg. rir: pv. fr. rire sp. reir). Imĭ arat bucuria ridicind mushchiĭ fetzeĭ shi de multe orĭ scotzind shi hohote. Fig. Am un aspect vesel: cimpiile rideaŭ dupa ploaĭe. Glumesc shuguĭesc: vreĭ sa rizĭ? Imĭ bat joc ĭaŭ in ris: jucam hora rizind de al boambeĭ shuĭer (Al. Penesh). V. tr. A ride pe cineva al lua in ris. A ride pe supt mustatza orĭ in barba a ride in ascuns cu multzamire atzĭ ascunde multzamirea fatza de ceĭ prezentzĭ. Atzĭ ride buza a fi foarte multzamit. A leshina saŭ a muri de ris a ride foarte tare. SHi atzĭ ride de cineva (Olt.) atzĭ bate joc de cineva. Fam. Iron. A te ride a te hlizi a te strimba a ride cind nu trebuĭe: ce te rizĭ maĭ prostule? V. rinjesc.

riz verb. Vest. Rid.

rade (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rad 1 pl. radem perf. s. 1 sg. raséi 1 pl. raseram; conj. prez. 3 sa rada; ger. razand; part. ras

rade vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rad 1 pl. radem perf. s. 1 sg. raséi 1 pl. raseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. rada; part. ras

rad rada 3 conj.

RADE vb. 1. a se amuza a se desfata a se dispune a se distra a se inveseli a petrece a se veseli (inv.) a se distrage a se eglendisi a libovi. (Beau shi ~.) 2. (prin Ban.) a(shi) tartai (inv.) a(shi) madari a(shi) ranji. (De ce ~ de el?)

A rade ≠ a plange

RIDE vb. 1. a se amuza a se desfata a se dispune a se distra a se inveseli a petrece a se veseli (inv.) a se distrage a se eglendisi a libovi. (Beau shi ~.) 2. (prin Ban.) a(shi) tirtai (inv.) a(shi) madari a(shi) rinji. (De ce ~ de el?)

ride (rid ris) vb. 1. Ashi manifesta veselia prin mishcarea fetzei shi a gurii. 2. A se distra a face haz. 3. (Cu prep. de) Ashi bate joc a lua in ris. 4. (Cu de shi pron. ishi) A viola a silui o femeie. Mr. arid(ere) arishu aris megl. rǫd rǫsh rǫs istr. ardu ars. Lat. rῑdĕre (Densusianu Hlr. 147; Pushcariu 1459; REW 7302) cf. it. ridere prov. fr. rire sp. reir port. rir. Cf. ris. Der. rizator adj. (vesel rizaretz) formatzie literara dupa fr. riant; suride vb. dupa fr. sourire; deridere s. f. traducere a fr. dérision dubletul lui deriziune s. f. (zeflemea) der. derizoriu adj. din fr. dérisoire; surizator adj. dupa fr. souriant.

CASTIGAT RIDENDO MORES (lat.) moravurile se indreapta prin ras Deviza comediei data de poetul francez J. de Santeul. Reliefeaza fortza educativa a rasului.

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierduta din toate este cea in care nai ras Chamfort „Maximes caractères et anecdotes” II.

RIDENTEM DICERE VERUM (lat.) sa spui adevarul razand Horatziu „Satirae” I 1 24.

Battezmoi plutôt et me laissez rire (fr. „Mai bine batema dar lasama sa rid”) Replica din Burghezul gentilom de Molière (act. III sc. 2). O spune servitoarea Nicolle stapinului ei domnul Jourdain care nui dadea voie sa rida. Cuvintele acestea au ramas k un elogiu adus umorului atit de necesar oamenilor incit in viatza k shi in piesa lui Molière nu renuntza la ris chiar cu riscul unei mustrari. LIT.

a rade k muta la inghetzata expr. (d. femei) a practica felatzia.

a rade cu jumatate de gura / galben expr. a rade silit / fortzat a rade fara pofta; a se preface k rade.

a rade pe sub mustatza expr. a rade pe ascuns sau retzinut.

a rade stramb v. a rade cu jumatate de gura.

ai rade (cuiva) in fatza / in nas / in obraz expr. ashi bate joc (in mod) fatzish (de cineva); a sfida (pe cineva).

ai rade (cuiva) mustatza expr. a se bucura.

al rade shi cainii / shi ciorile expr. a fi obiectul batjocurii membrilor unei comunitatzi.

ashi rade in pumni expr. a manifesta o deosebita satisfactzie fatza de necazurile cuiva.