8 definitzii pentru rachiash
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RACHIÁSH rachiashe s. n. (Rar) Diminutiv al lui rachiu. [Pr.: chiash] Rachiu + suf. ash.
rachiash sn [At: SHIO II 298 / P: ~chiash / V: (reg) ~iuash / Pl: ~e / E: rachiu + ash] 12 (SHhp) Rachiu (1) bun. 3 Rachiu (1) putzin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RACHIÁSH rachiashe s. n. Diminutiv al lui rachiu. [Pr.: chiash] Rachiu + suf. ash.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
RACHIÁSH rachiashe s. n. Diminutiv al lui rachiu. Rachiashul rece shi tare aluneca pe git k untdelemnul amortzindui oboseala madularelor. SANDUALDEA U. P. 22. Pronuntzat: chiash. Varianta: rachiuásh (SEVASTOS C. 257) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rachiuash sn vz rachiash
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RACHIUÁSH s. n. v. rachiash.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rachiásh (rar) (chiash) s. n. (portzii) pl. rachiáshe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rachiásh s. n. (sil. chiash) (portzii) pl. rachiáshe
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
- silabatzie: ra-chiash
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rachiash, rachiashesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui rachiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Rachiashul rece shi tare aluneca pe git k untdelemnul amortzindui oboseala madularelor. SANDUALDEA U. P. 22. DLRLC
-
etimologie:
- Rachiu + sufix ash. DEX '98 DEX '09