opțiuni
  • info

12 definiții pentru rășchia

din care

Explicative DEX

RĂȘCHIÁ, rășchiez, vb. I. Tranz. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. [Pr.: -chi-a] – Lat. *rasclare.

RĂȘCHIÁ, rășchiez, vb. I. Tranz. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. [Pr.: -chi-a] – Lat. *rasclare.

rășchia vt [At: LB / V: rășca, ~chi' (Pzi: ~iesc), râsc~, râș~, resc~, reș~, reșchita, risc~, riș~ / Pzi: ~iez, (reg) rășchiu, rășchii / E: ml *rasclare] 1 (Fșa) A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor pentru a le face jurebii. 2 (Reg; pcf rășchira) A răsfira (1). 3 A întinde în lături. 4 (Reg) A scurma. 5 (Reg) A zgâria.

RĂȘCHIÁ, rắșchiu și rășchiez, vb. I. Tranz. A trece firele de cînepă, de in etc. de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. Îi dete o chită de cînepă și-i spuse că pînă în seară s-o toarcă, s-o rășchie, s-o urzească, s-o țeasă. MARIAN, O. II 184. ◊ (Complementul indică obiectul de pe care se deapănă; cu pronunțare regională) A doua rîșchie fuse pe un rîșchitor de aur. SEVASTOS, N. 225. ◊ Absol. Fata are să rîșchie. ȘEZ. I 184.

A RĂȘCHIÁ ~éz tranz. (fire textile) A depăna de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. /<lat. rasclare

rắschiĭ și rắșchiĭ (vest) și rî́șchiĭ (est), a -iá v. tr. (lat. *rasclare, din *rastlare, a grebla, d. rastrum, greblă; it. raschiare, fr. racler, a zgîria, a rade, a răzui). Est. Depăn lînă de pe fus pe răschitor.

rắșchiĭ, rășchitór, V. răsch-.

Ortografice DOOM

rășchiá (a ~) (-chi-a) vb., ind. prez. 3 rășchiáză, 1 pl. rășchiém (chi-em); conj. prez. 3 să rășchiéze; ger. rășchiínd (-chi-ind)

rășchiá vb. (sil. -chi-a), ind. prez. 1 sg. rășchiéz, 3 sg. și pl. rășchiáză, 1 pl. rășchiém (sil. -chi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. rășchiéze; ger. rășchiínd (sil. -chi-ind)

rășchia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. rășchiază, 1 pl. rășchiem, ger. rășchiind)

Relaționale

RĂȘCHIÁ vb. v. râcâi, scormoni, scurma.

rășchia vb. v. RÎCÎI. SCORMONI. SCURMA.

Etimologice

rășchiá (rășchiéz, rășchiát), vb. – A depăna. – Var. rîșchia, pers. I rășchii. Bg. rasšivam „a descoase, a depăna”, de unde și megl. rășies „a depăna”; forma rom. este rezultatul unei disimilări din *răsșia, ca în cazul lui rășchira. Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. *rasclāre (Pușcariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. *resticŭlāre, din resticŭla „funie” (Densusianu, GS, II, 320). – Der. rășchitor (var. rășchitoare, rîșchitor), s. n. (unealtă de depănat), pe care Pascu, I, 67, o derivă din lat. *re-ex-clāvātōrium.

Intrare: rășchia
  • silabație: răș-chi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rășchia
  • rășchiere
  • rășchiat
  • rășchiatu‑
  • rășchiind
  • rășchiindu‑
 singular plural
  • rășchiază
  • rășchiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rășchiez
 (să)
  • rășchiez
  • rășchiam
  • rășchiai
  • rășchiasem
a II-a (tu)
  • rășchiezi
 (să)
  • rășchiezi
  • rășchiai
  • rășchiași
  • rășchiaseși
a III-a (el, ea)
  • rășchiază
 (să)
  • rășchieze
  • rășchia
  • rășchie
  • rășchiase
plural I (noi)
  • rășchiem
 (să)
  • rășchiem
  • rășchiam
  • rășchiarăm
  • rășchiaserăm
  • rășchiasem
a II-a (voi)
  • rășchiați
 (să)
  • rășchiați
  • rășchiați
  • rășchiarăți
  • rășchiaserăți
  • rășchiaseți
a III-a (ei, ele)
  • rășchiază
 (să)
  • rășchieze
  • rășchiau
  • rășchiară
  • rășchiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rășchia, rășchiezverb

  • 1. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi dete o chită de cînepă și-i spuse că pînă în seară s-o toarcă, s-o rășchie, s-o urzească, s-o țeasă. MARIAN, O. II 184. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională A doua rîșchie fuse pe un rîșchitor de aur. SEVASTOS, N. 225. DLRLC
    • format_quote (și) absolut cu pronunțare regională Fata are să rîșchie. ȘEZ. I 184. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: rășchiu. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.