13 definiții pentru râncheza
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÂNCHEZÁ, pers. 3 rânchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. – Lat. *rhonchizare (după necheza).
RÂNCHEZÁ, pers. 3 rânchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. – Lat. *rhonchizare (după necheza).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
râncheza vi [At: CANTEMIR, IST. 76 / V: (reg) răghezi, ~chera, ~zi, ~nteza, ren~, renchezi, rin~ (Pzi: 3 rinchează) / Pzi: 3 ~chează, (reg) râncheză, rânchezază / E: ml *rhonchizare] 1 (D. cai) A necheza. 2 (Pgn; d alte animale) A scoate sunete caracterististice speciei (asemănătoare cu ale calului). 3 (Pan; dep; d oameni) A râde scoțând sunete asemănătoare unui nechezat Cf a chicoti (1), a hohoti (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A RÂNCHEZÁ pers. 3 râncheáză intranz. (despre cai) A scoate sunete stridente, prelungi și răsunătoare, caracteristice speciei; a mihoti; a necheza. /<lat. rhonchizare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rânchezà v. Mold. a necheza: calul trist a rânchezat AL. [Lat. RONCHARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎNCHEZÁ, pers. 3 rînchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. Boii rag, caii rînchează, cînii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc. ALECSANDRI, O. 167. Glasul trîmbiții răsună, cai rînchează sforăind. HELIADE, O. I 100. Murgul paște și rînchează, Mîndra plînge și oftează. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rînchéz, a -zá v. intr. (lat. pop. rhonchĭzare [cl. rhonchare], a sforăi, d. vgr. rogházo. Cp. cu botez, cutez, retez). Vest. Nechez. Fig. Iron. Conversez tare și rîd: niște servitoare rînchezaŭ în bucătărie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rânchezá (a ~) vb., ind. prez. 3 râncheáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rânchezá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. râncheáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rânchez, -chiază 3.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂNCHEZÁ vb. v. necheza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÎNCHEZA vb. a necheza, (reg.) a mihohoi, a mihoni, a mihoti, a străfiga. (Caii ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rînchezá (rânchéz, rânchezát), vb. – A necheza. Creație expresivă, cf. gr. ῥογϰίζω, ῥογχαλίζω, „a sforăi”, lat. rhonchāre, sp. roncar, sl. rąkati „a mugi”, rŭzati „a necheza”; pentru formă, cf. corchezi, glogozi. Der. din gr. (Cihac, II, 693; Pușcariu, Cov. lit., XLVI, 142; Diculescu, Elementele, 458; Rohlfs, EWUG, 1870; REW 7293; Rosetti, II, 68), direct sau prin intermediul unui lat. *rhonchĭzāre, este mai puțin probabilă. Datorită efectului unei asimilări s-a obținut var. nincheza, vb. (a necheza), și apoi, prin disimilare necheza (mr. nicl’ezare), vb., care s-ar putea explica și prin valoarea expresivă a lui ne-, cf. năvîrlie. Der. nechez (var. nechezat, nechezătură, rînchezat, rînchezătură), s. f. (acțiunea de a necheza și rezultatul ei). Der. lui necheza pornind de la un lat. *hinnutulāre (Pușcariu, Conv. lit., XLVI, 141) nu pare convingătoare. Din rom. provine mag. nyekezsil (Edelspacher 20).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
rânchezá, vb. intranz. – (ref. la cai) A necheza: „Să luară pă cale, / Pă cărare, / Nouă cari, / Nouă ogari, / Rânchezând și hohotind” (Papahagi, 1925: 298). – Lat. *rhonchizare „a sforăi” (după necheza) (Scriban, DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. nyekezsil (Edelspacher, cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (V27) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rânchezaverb
- 1. Despre cai: mihohoi, mihona, mihoti, necheza, străfiga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Boii rag, caii rînchează, cînii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc. ALECSANDRI, O. 167. DLRLC
- Glasul trîmbiții răsună, cai rînchează sforăind. HELIADE, O. I 100. DLRLC
- Murgul paște și rînchează, Mîndra plînge și oftează. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255. DLRLC
-
etimologie:
- *rhonchizare (după necheza). DEX '09 DEX '98