8 definiții pentru pășunare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂȘUNÁRE s. f. Acțiunea de a pășuna.V. pășuna.

PĂȘUNÁRE s. f. Acțiunea de a pășuna.V. pășuna.

pășunare sf [At: LB / Pl: ~nări / E: pășuna] 1 (Rar) Pășunat (1). 2 (Buc) Pășune (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pășunáre s. f., g.-d. art. pășunắrii

pășunáre s. f., g.-d. art. pășunării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂȘUNÁRE s. v. păscut.

PĂȘUNÁRE s. v. imaș, izlaz, pășune.

PĂȘUNARE s. păscut, pășunat, (înv. și reg.) paștere, pășune, (reg.) păscare, pășuneală, suhat, suhăție. (~ vitelor pe imaș.)

pășunare s. v. IMAȘ. IZLAZ. PĂȘUNE.

Intrare: pășunare
pășunare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pășunare
  • pășunarea
plural
  • pășunări
  • pășunările
genitiv-dativ singular
  • pășunări
  • pășunării
plural
  • pășunări
  • pășunărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pășunare, pășunărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a pășuna. DEX '09 DEX '98
    sinonime: păscut
etimologie:
  • vezi pășuna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.