7 definiții pentru păstorel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂSTORÉL, păstorei, s. m. Diminutiv al lui păstor (1); păstoraș. – Păstor + suf. -el.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂSTORÉL, păstorei, s. m. Diminutiv al lui păstor (1); păstoraș. – Păstor + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
păstorel sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~ei / E: păstor + -el] 1-4 (Șhp) Păstor (1-2) (foarte tânăr) Si: (rar) păstoraș (1-4). 5 (Orn; reg) Codobatură galbenă (Motacilla flava).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂSTORÉL, păstorei, s. m. Păstoraș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
păstorél (rar) s. m., pl. păstoréi, art. păstoréii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păstorél s. m., pl. păstoréi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂSTORÉL s. v. ciobănaș, ciobănel, codobatură, prundar, prundaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păstorel s. v. CIOBĂNAȘ. CIOBĂNEL. CODOBATURĂ. PRUNDAR. PRUNDAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
păstorel, păstoreisubstantiv masculin
etimologie:
- Păstor + sufix -el. DEX '09 DEX '98