dexonline

info

23 de definiții pentru păienjeni

din care

explicative DEX (18)
ortografice DOOM (3)
relaționale (2)

Explicative DEX

PĂIENJENÍ, păienjenesc, vb. IV. Refl. și intranz. A (se) împăienjeni. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) păinjení, păinjiní, painjení, painginí vb. IV] – Din păianjen.

păienjeni v [At: COD. VOR. 104/24 / V: (reg) paingini, pain~, painjini, păijini, păingăni, păingini, păin~, păinjini, pănjini / Pzi: ~nesc / E: păianjen] 1-2 vri (D. ochi) A avea senzația că se acoperă sau este acoperit cu o pânză de păianjen, cu un fel de ceață, de negură, care împiedică claritatea vederii. 3-4 vri (Pex) A (se) vedea neclar, ca prin ceață, din cauza unei boli, a unei emoții, a oboselii etc. Si: a (se) împăienjeni. 5 vtf A tulbura vederea cuiva. 6 vi (Trs; îf pănjini) A se transforma în păianjen (1).

A SE PĂIENJENÍ pers. 3 se ~éște v. A SE ÎMPĂIENJENI. /Din păianjen

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

PAINGINÍ vb. IV v. păienjeni.

PAINJENÍ vb. IV v. păienjeni. corectată

PĂINJENÍ vb. IV v. păienjeni.

PĂINJINÍ vb. IV v. păienjeni.

paingini v vz păienjeni

painjeni v vz păienjeni

painjini v vz păienjeni

păingăni v vz păienjeni

păingini v vz păienjeni

păinjeni v vz păienjeni

păinjini v vz păienjeni

păinjini v vz păienjeni

pănjini v vz păienjeni

păinjinì v. Mold. 1. a acoperi cu păiajeni: păreți păinjiniți; 2. fig. a se acoperi cu o ceață: o negură ochii ’mi păinjini NEGR.

painjinésc v. tr. (d. paĭnjin). Acoper cu ceață, cu painjiniș (fig. despre ochiĭ celor bolnavĭ, somnoroșĭ orĭ bețĭ). – Și împainjinesc. În Munt. vest împăĭejenesc, în est împăĭenjenesc. În Cod. Vor. paijănesc (intr.): ochiĭ săĭ paijăniră. V. pupăzez.

Ortografice DOOM

!păienjeni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. păienjenește, 3 pl. păienjenesc, imperf. 3 sg. păienjenea; conj. prez. 3 săpăienjenească

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

păienjení (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păienjenésc, imperf. 3 sg. păienjeneá; conj. prez. 3 să păienjeneáscă

păienjení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păienjenésc, imperf. 3 sg. păienjeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. păienjeneáscă

Relaționale

PĂIENJENÍ vb. v. împăienjeni.

PĂIENJENI vb. a (se) împăienjeni, a (se) încețoșa, a (se) înnegura, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pupăza. (Privirea, vederea i s-a ~.)

Intrare: păienjeni

păienjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (V401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păienjeni	păienjenire	păienjenit păienjenitu‑	păienjenind păienjenindu‑	singular	plural
		(a) păienjeni	păienjenire	păienjenit păienjenitu‑	păienjenind păienjenindu‑	păienjenește	păienjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păienjenesc	(să) păienjenesc	păienjeneam	păienjenii	păienjenisem
	a II-a (tu)	păienjenești	(să) păienjenești	păienjeneai	păienjeniși	păienjeniseși
	a III-a (el, ea)	păienjenește	(să) păienjenească	păienjenea	păienjeni	păienjenise
plural	I (noi)	păienjenim	(să) păienjenim	păienjeneam	păienjenirăm	păienjeniserăm păienjenisem
	a II-a (voi)	păienjeniți	(să) păienjeniți	păienjeneați	păienjenirăți	păienjeniserăți păienjeniseți
	a III-a (ei, ele)	păienjenesc	(să) păienjenească	păienjeneau	păienjeniră	păienjeniseră

painjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) painjeni	painjenire	painjenit painjenitu‑	painjenind painjenindu‑	singular	plural
		(a) painjeni	painjenire	painjenit painjenitu‑	painjenind painjenindu‑	painjenește	painjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	painjenesc	(să) painjenesc	painjeneam	painjenii	painjenisem
	a II-a (tu)	painjenești	(să) painjenești	painjeneai	painjeniși	painjeniseși
	a III-a (el, ea)	painjenește	(să) painjenească	painjenea	painjeni	painjenise
plural	I (noi)	painjenim	(să) painjenim	painjeneam	painjenirăm	painjeniserăm painjenisem
	a II-a (voi)	painjeniți	(să) painjeniți	painjeneați	painjenirăți	painjeniserăți painjeniseți
	a III-a (ei, ele)	painjenesc	(să) painjenească	painjeneau	painjeniră	painjeniseră

păinjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păinjeni	păinjenire	păinjenit păinjenitu‑	păinjenind păinjenindu‑	singular	plural
		(a) păinjeni	păinjenire	păinjenit păinjenitu‑	păinjenind păinjenindu‑	păinjenește	păinjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păinjenesc	(să) păinjenesc	păinjeneam	păinjenii	păinjenisem
	a II-a (tu)	păinjenești	(să) păinjenești	păinjeneai	păinjeniși	păinjeniseși
	a III-a (el, ea)	păinjenește	(să) păinjenească	păinjenea	păinjeni	păinjenise
plural	I (noi)	păinjenim	(să) păinjenim	păinjeneam	păinjenirăm	păinjeniserăm păinjenisem
	a II-a (voi)	păinjeniți	(să) păinjeniți	păinjeneați	păinjenirăți	păinjeniserăți păinjeniseți
	a III-a (ei, ele)	păinjenesc	(să) păinjenească	păinjeneau	păinjeniră	păinjeniseră

paingini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) paingini	painginire	painginit painginitu‑	painginind painginindu‑	singular	plural
		(a) paingini	painginire	painginit painginitu‑	painginind painginindu‑	painginește	painginiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	painginesc	(să) painginesc	paingineam	painginii	painginisem
	a II-a (tu)	painginești	(să) painginești	paingineai	painginiși	painginiseși
	a III-a (el, ea)	painginește	(să) painginească	painginea	paingini	painginise
plural	I (noi)	painginim	(să) painginim	paingineam	painginirăm	painginiserăm painginisem
	a II-a (voi)	painginiți	(să) painginiți	paingineați	painginirăți	painginiserăți painginiseți
	a III-a (ei, ele)	painginesc	(să) painginească	paingineau	painginiră	painginiseră

păinjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păinjini	păinjinire	păinjinit păinjinitu‑	păinjinind păinjinindu‑	singular	plural
		(a) păinjini	păinjinire	păinjinit păinjinitu‑	păinjinind păinjinindu‑	păinjinește	păinjiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păinjinesc	(să) păinjinesc	păinjineam	păinjinii	păinjinisem
	a II-a (tu)	păinjinești	(să) păinjinești	păinjineai	păinjiniși	păinjiniseși
	a III-a (el, ea)	păinjinește	(să) păinjinească	păinjinea	păinjini	păinjinise
plural	I (noi)	păinjinim	(să) păinjinim	păinjineam	păinjinirăm	păinjiniserăm păinjinisem
	a II-a (voi)	păinjiniți	(să) păinjiniți	păinjineați	păinjinirăți	păinjiniserăți păinjiniseți
	a III-a (ei, ele)	păinjinesc	(să) păinjinească	păinjineau	păinjiniră	păinjiniseră

painjini

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

păingăni

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

păingini

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

pănjini

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

păienjeni, păienjenescverb

1. reflexiv intranzitiv A (se) împăienjeni. DEX '09 DEX '98

sinonime: împăienjeni

etimologie:

păianjen DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

23 de definiții pentru păienjeni

Explicative DEX

Ortografice DOOM

Relaționale

păienjeni, păienjenescverb

etimologie:

Exemple de pronunție a termenului „păienjeni”