8 definiții pentru păcănit
Explicative DEX
PĂCĂNÍT, păcănituri, s. n. Păcănire. – V. păcăni.
PĂCĂNÍT, păcănituri, s. n. Păcănire. – V. păcăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
păcănit1, ~ă sn [At: V. ROM. septembrie 1958, 31 / Pl: ~uri / E: păcăni] 1 Păcăneală. 2 (Spc) Bătăi ale inimii cauzate de emoții puternice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păcănit2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: păcăni] (Mun; d. oameni) Smintit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
păcănít s. n., pl. păcăníturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păcănít s. n., pl. păcăníturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
PĂCĂNÍT s. păcăneală, păcănire, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un ~ ritmic de mitralieră.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂCĂNIT s. păcăneală, păcănire, păcănitură, pîrîitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un ~ ritmic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
păcănít, -ă, adj. (reg.) smintit, țicnit, trăsnit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
păcănit, păcăniturisubstantiv neutru
- 1. Păcănire. DEX '09 DEX '98sinonime: păcănire
etimologie:
- păcăni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.