5 definitzii pentru pustiiciune

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

pustiiciune sf [At: PSALT. 145 / P: ~tii~ / V: (inv) ~tieci~ / E: pustiu + ciune] (Inv) 1 Pustiu (1). 2 (If pustieciune) Deshert (23).

pustiicĭúne (vechĭ) shi pustiíre f. Actziunea de a pustii.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PUSTIICIÚNE s. v. calamitate catastrofa deshert dezastru flagel grozavie napasta nenorocire pacoste potop prapad pustietate pustiire pustiu sinistru urgie.

pustiiciune s. v. CALAMITATE. CATASTROFA. DESHERT. DEZASTRU. FLAGEL. GROZAVIE. NAPASTA. NENOROCIRE. PACOSTE. POTOP. PRAPAD. PUSTIETATE. PUSTIIRE. PUSTIU. SINISTRU. URGIE.

Intrare: pustiiciune
pustiiciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pustiiciune
  • pustiiciunea
plural
  • pustiiciuni
  • pustiiciunile
genitiv-dativ singular
  • pustiiciuni
  • pustiiciunii
plural
  • pustiiciuni
  • pustiiciunilor
vocativ singular
plural
pustieciune
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.