3 definiții pentru puncău

Explicative DEX

puncău a [At: GLOSAR REG. / Pl: ~ăi / E: ns cf mg brunkó] (Reg) Prost.

Relaționale

PUNCĂU adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, natâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

puncău adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Intrare: puncău
puncău adjectiv
adjectiv (A113)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puncău
  • puncăul
  • puncău‑
— —
plural
  • puncăi
  • puncăii
— —
genitiv-dativ singular
  • puncău
  • puncăului
— —
plural
  • puncăi
  • puncăilor
— —
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)