8 definiții pentru prunduleț

Explicative DEX

PRUNDULÉȚ, prundulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui prund; prundișor, prunduiaș, prundurel, prunduț. – Prund + suf. -uleț.

prunduleț sn [At: JAHRESBER. VIII, 196 / Pl: ~e / E: prund + -uleț] 1-8 (Șhp) Prund (1-4) (fin, mărunt) Si: prundișor (1-8), (reg) prunduiaș (1-8), prunduț (1-8), prunduțel (1-8). 9-10 (Reg) Prund (5) cu adâncime mică.

PRUNDULÉȚ, prundulețe, s. n. Diminutiv al lui prund; prundișor, prunduiaș, prundurel, prunduț. – Prund + suf. -uleț.

PRUNDULÉȚ, prundulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui prund. Colea jos în prunduleț, A crescut un nuculeț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 182.

Ortografice DOOM

prunduléț (rar) s. n., pl. prunduléțe

prunduléț s. n., pl. prunduléțe

Relaționale

PRUNDULÉȚ s. v. prundișor.

PRUNDULEȚ s. prundișor, (reg.) prunduiaș, prunduț.

Intrare: prunduleț
prunduleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prunduleț
  • prundulețul
  • prundulețu‑
plural
  • prundulețe
  • prundulețele
genitiv-dativ singular
  • prunduleț
  • prundulețului
plural
  • prundulețe
  • prundulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prunduleț, prundulețesubstantiv neutru

etimologie:
  • Prund + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.