4 definitzii pentru prumuta
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
prumuta vt [At: DOSOFTEI ap. DA II1 529 / Pzi: prumut / E: ml *promutuare] (Irg) A imprumuta.
prumút V. imprumut.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PRUMUTÁ vb. v. da imprumuta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
prumuta vb. v. DA. IMPRUMUTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: prumuta
| verb (VT3) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)