6 definiții pentru provideț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
provideț, ~ă smf, a [At: GAVRIL, NIF. 12/9 / Pl: ~i, ~e / E: slv провидець] (Înv) 1-2 Prezicător.
PROVIDEȚ s.m. (Mold., ȚR) Prezicător. A: Oarecarele de provideți, carele putea să vadză, socoti și pricepu ș-acesta meșterșiug a diiavolului. L SEC. XVII, 134r; cf. DOSOFTEI, VS; L SEC. XVII, 83v, 132r; CANTEMIR, IST. B: Au nemerit la un părinte călugăr pre carele îl chiema loasaf, dascal și provideț. N 1682, 6r. Și-l lăuda de-acii ca pre un provideț. L ante 1693, 208r; cf. N 1682, 6v; L ante 1693, 133r, 211v: N 1727, 136v, 137r. Etimologie: sl. providecĭ. Cf. p r i p i t o a r e.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
provídeț, -ă adj. (vsl. providĭcĭ). Dos. Cant. Prevăzător. Prezicător.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROVÍDEȚ s. v. ghicitor, prezicător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
provideț s. v. GHICITOR. PREZICĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
provídeț adj. – Prezicător. Sl. providĭcĭ (Tiktin). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||