opțiuni
  • info

9 definiții pentru prostălău (adj.)

Explicative DEX

PROSTĂLẮU, proslălăi, adj., s. m. (Pop.) Augmentativ al lui prost. – Prost + suf. -ălău.

prostălău [At: LB / Pl: ~ăi / E: prost + -ălău] 1-2 sm, a (Om) foarte prost (53-54) Si: (reg) năvrâc, (pop) prostolan (1-2), (pfm) prostovan (1). 3 a (Reg; d. oameni) Ursuz. 4 a (Reg; d. oameni) Grosolan (1). 5 sm (Reg) Om fără căpătâi.

PROSTĂLẮU, prostălăi, adj., s. m. Augmentativ al lui prost. – Prost + suf. -ălău.

PROSTĂLẮU, prostălăi, adj. m. Augmentativ al lui prost. Mărginit, prostălău... n-a fost în stare să învețe nimic. GALAN, B. I 71. Am intrat în casă, m-am răzgîndit: ăsta nu e prostălău... Știe multe. STANCU, D. 87. D-l Teodorini e atît de bufon în întreita sa rolă, d-l P. Nicolau atît de prostălău în Stănică, încît și nevrînd te fac să bufnești de rîs. NEGRUZZI, la TDRG. ◊ (Substantivat) Fiul popii, un prostălău ce nu știa paște bobocii. La TDRG.

Ortografice DOOM

!prostălắu (pop.) adj. m., s. m., pl. prostălắi, art. postălăii

prostălău adj. m., s. m., pl. prostălăi

Relaționale

PROSTĂLĂU adj., s. (pop. și fam.) prostovan, (pop.) prostolan.

PROSTĂLĂU adj., s. (pop. și fam.) prostovan, (pop.) prostolan. (Mare ~ mai era!)

Prostălău ≠ înțelept

Intrare: prostălău (adj.)
prostălău2 (adj.) adjectiv masculin
adjectiv (A113)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostălău
  • prostălăul
  • prostălău‑
 — —
plural
  • prostălăi
  • prostălăii
 — —
genitiv-dativ singular
  • prostălău
  • prostălăului
 — —
plural
  • prostălăi
  • prostălăilor
 — —
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prostălăuadjectiv masculin
prostălău, prostălăisubstantiv masculin

  • 1. popular Augmentativ al lui prost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prostolan prostovan antonime: înțelept
    • format_quote Mărginit, prostălău... n-a fost în stare să învețe nimic. GALAN, B. I 71. DLRLC
    • format_quote Am intrat în casă, m-am răzgîndit: ăsta nu e prostălău... Știe multe. STANCU, D. 87. DLRLC
    • format_quote D-l Teodorini e atît de bufon în întreita sa rolă, d-l P. Nicolau atît de prostălău în Stănică, încît și nevrînd te fac să bufnești de rîs. NEGRUZZI, la TDRG. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Fiul popii, un prostălău ce nu știa paște bobocii. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Prost + sufix -ălău. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.