proslăvi [At: PSALT. HUR. 73^r/20 / V: (reg) prăslăgi, (înv) pres~ / Pzi: ~vesc / E: slv прославити] 1-2 vtr A aduce întreaga laudă, cinste, slavă Si: (înv) a pohfăli, a preacânta, a preaînălța, a prealăuda, (îvr) a prearădica, (asr) a (se) preaslăvi, a (se) slăvi. 3 vtf (Îvr) A face să aibă calități deosebite. 4 vrp (Înv; d. evenimente sau personalități religioase) A se celebra (1). 5 vt (Îvr) A binecuvânta (2). 6 vt (Înv) A milui. 7 vt (Înv) A dota cu calități morale, fizice deosebite. 8 vr (Îrg) A se simți mulțumit. 9 vr (Îrg) A se odihni în voie. 10 vr (Îrg) A se lăfăi. 11 vr (Înv) A o duce bine. 12 vr (Înv) A muri¹. 13 vi (Reg) A-și petrece viața. 14 vi (Reg) A se ocupa. 15 vi (Buc) A umbla de la stână la stână.

PROSLĂVÍ, proslăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A slăvi; a ridica în slavă, a preamări, a glorifica. Societatea capitalistă... proslăvește libertatea individului de a oprima și exploata pe semenul său. SADOVEANU, E. 194. Fiindcă nu proslăvise vinul, găsi cuvinte de laudă pentru băutura din izvor. STĂNOIU, C. I. 90. 2. Refl. (Astăzi rar) A se odihni în voie, a se simți bine, a fi mulțumit, satisfăcut; a se răsfăța. Cînd mă gîndesc că azi dimineață nici gînd n-aveam unde are să mi se proslăvească trupușorul la noapte. La TDRG. Gazda, robotind zi și noapte, se proslăvea pe cuptori. CREANGĂ, A. 81. ◊ Expr. Cum te mai proslăvești? = cum îți mai merge? Cucoana Tarsița-i sănătoasă? – Noi sîntem bine; dar d-ta cum te mai proslăvești cu slujba? ALECSANDRI, T. 1089.

A PROSLĂVÍ ~ésc tranz. A ridica în slăvi; a prezenta ca având proprietăți deosebite; a preamări. /<sl. proslaviti

proslăvì v. 1. a glorifica: cântare în care se proslăvește sfântul patron al vitejilor BĂLC.; 2. fam. a se lăfăi: se proslăvia pe cuptor CR. [Slav. PROSLAVITI, a celebra].

prăslăgi v vz proslăvi

preslăvi v vz proslăvi

proslăvésc v. tr. (vsl. proslaviti = slaviti, a slăvi. V. slăvesc). Glorific, cinstesc. V. refl. Fam. Mă răsfăț, mă aflu foarte bine: a te proslăvi în ospețe. – Vechĭ și preslăvésc (din pre și slăvesc).

proslăví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. proslăvésc, imperf. 3 sg. proslăveá; conj. prez. 3 să proslăveáscă

proslăví vb. (sil. mf. -slă-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. proslăvésc, imperf. 3 sg. proslăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. proslăveáscă

PROSLĂVÍ vb. 1. v. glorifica. 2. v. preamări.

PROSLĂVÍ vb. v. ajuta, deceda, dispărea, duce, lăfăi, milui, muri, pieri, prăpădi, răposa, răsfăța, sfârși, stinge, sucomba.

PROSLĂVI vb. 1. a cinsti, a cînta, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a slăvi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (înv.) a făli, a pohfăli, a preacînta, a preaînălța, a prealăuda, a prearădica, a ridica, a slavoslovi. (Să-i ~ pe eroii patriei.) 2. a binecuvînta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a preaslăvi, a slăvi, (rar) a ferici. (Să ~ ziua de față.)

proslăvi vb. v. AJUTA. DECEDA. DISPĂREA. DUCE. LĂFĂI. MILUI. MURI. PIERI. PRĂPĂDI. RĂPOSA. RĂSFĂȚA. SFÎRȘI. STINGE. SUCOMBA.

A proslăvi ≠ a denigra

proslăví, proslăvesc vb. IV 1. Tranz. A aduce laudă cuiva, a da considerație cuvenită cuiva, a ridica în slavă; a mări, a elogia. 2. Refl. pas. (Despre evenimente sau personalități religioase) A se serba, a se celebra. 3. Tranz. (Înv.) A binecuvânta, a blagoslovi, a milui. 4. Refl. A muri [Var.: preslăví vb. IV] -Din sl. proslaviti.

preslăví vb. IV v. preaslăvi.