O definiție pentru prosciuto
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+prosciuto (it.) [sci pron. ș] s. n.
Intrare: prosciuto
substantiv neutru (N74) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |