opțiuni
  • info

14 definiții pentru promotor (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROMOTÓR, -OÁRE, promotori, -oare, s. m., s. f. și s. n. 1. S. m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. 2. S. n. Substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator. – Din fr. promoteur, lat. promotor, -oris.

promotor, ~oare smf [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~i, ~oare / E: fr promoteur, lat promotor, -oris] 1-2 Persoană sau colectivitate care inițiază și animă, susține o acțiune, un curent, o idee etc. Si: inițiator. 3 (Chm) Substanță care mărește eficacitatea unui catalizator. 4 (Chm) Substanță folosită pentru a pune în libertate radicali liberi, capabili să inițieze o reacție în lanț Si: inițiator.

PROMOTÓR, -OÁRE, promotori, -oare, s. m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. ♦ Substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator. – Din fr. promoteur, lat. promotor, -oris.

PROMOTÓR, -OÁRE, promotori, -oare, s. m. și f. Cel care este inițiatorul și animatorul unei acțiuni, al unui curent, al unei concepții. Cel mai de seamă promotor însă al duhului popular în literatură a fost Vasile Alecsandri. BENIUC, P. 7.

PROMOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni. [< fr. promoteur, lat. promotor].

PROMOTÓR, -OÁRE I. s. m. f. inițiator, animator al unei acțiuni. II. s. n. 1. substanță care pune în libertate radicali liberi, capabili să inițieze o reacție în lanț; inițiator (I, 1). ◊ substanță care mărește eficacitatea unui catalizator. 2. agent care ar interveni în procesul cancerigen, accentuând dezvoltarea tumorilor. (< fr. promoteur, lat. promotor)

PROMOTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care promovează pentru prima dată (o acțiune, o idee etc.). /<fr. promoteur, lat. promotor, ~oris

promotor m. 1. cel ce poartă mai ales grija unei afaceri; 2. fig. cel ce dă prima impulsiune la ceva: promotorul unui conflict.

*promotór, -oáre s. (lat. promótor, -óris, d. promovére, -mótum, a mișca înainte. V. motor). Care dă prima impulsiune: promotoru uneĭ legĭ, promotoriĭ uneĭ revolte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

promotór1 (persoană) s. m., pl. promotóri

promotór s. m., pl. promotóri

promotor

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROMOTÓR s. 1. v. inițiator. 2. (CHIM.) inițiator.

PROMOTOR s. 1. inițiator, protagonist, (rar) începător. (~ al unui curent.) 2. (CHIM.) inițiator.

Intrare: promotor (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • promotor
  • promotorul
  • promotoru‑
plural
  • promotori
  • promotorii
genitiv-dativ singular
  • promotor
  • promotorului
plural
  • promotori
  • promotorilor
vocativ singular
  • promotorule
plural
  • promotorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

promotor, promotorisubstantiv masculin
promotoare, promotoaresubstantiv feminin

  • 1. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: inițiator
    • format_quote Cel mai de seamă promotor însă al duhului popular în literatură a fost Vasile Alecsandri. BENIUC, P. 7. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.