9 definiții pentru proin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
proin a [At: N. COSTIN, ap. GCR I, 205/31 / V: proen / Pl: ~i / E: ngr πρώην] (Înv) 1 Care a avut o calitate pe care nu o mai are. 2 Care a avut o funcție pe care nu o mai are Si: (fam) fost. 3 Care a avut un rang pe care nu-l mai are Si: (înv) biv.
PRÓIN adj. m. (învechit, în legătură cu o titulatură) Fost, ex-. Monahul Iacov I, proin mitropolit al Moldovei și Sucevei. IORGA, E. I 534. – Accentuat și: proín.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROÍN adj. m. (Înv., în legătură cu o titulatură) Fost. Proin mitropolit al Moldovei (IORGA). [Acc. și: próin] – Ngr. proin.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
próin adv. fix (ngr. próin). Vechĭ. Fost, biv-: proin episcop. – Și proín.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proen a vz proin
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
próen, V. proin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRÓIN adj. v. ex, fost.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
proin adj. v. EX. FOST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
próin adv. – Altădată, mai înainte. Ngr. πρώην (Tiktin). Sec. XVIII, se folosește pentru un fost demnitar sau însărcinat. Fără circulație.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv masculin (AM1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
proinadjectiv masculin
-
- Monahul Iacov I, proin mitropolit al Moldovei și Sucevei. IORGA, E. I 534. DLRLC
-
etimologie:
- proin DLRM