PROIECTÁRE, proiectări, s. f. Acțiunea de a (se) proiecta și rezultatul ei. – V. proiecta.

proiectare sf [At: CALENDAR (1857), 64/10 / P: pro-iec~ / Pl: ~tări / E: proiecta] 1 Elaborare de proiecte. 2 Trimitere pe o suprafață a unor fascicule de raze, de particule pentru a le reproduce. 3 Desenare a unei proiecții (1). 4 Ieșire în evidență din ansamblul căruia îi aparține ori din cel înconjurător. 5 Aruncare cu forță într-o anumită direcție a unui corp solid. 6 Împrăștiere, sub presiune și la mare distanță, a unui material în stare lichidă ori pulverulentă.

PROIECTÁRE, proiectări, s. f. Acțiunea de a (se) proiecta și rezultatul ei. [Pr.: pro-iec-] – V. proiecta.

PROIECTÁRE, proiectări, s. f. Acțiunea de a (se) proiecta. 1. Elaborare a unui proiect care cuprinde calcule tehnice și economice. Institut de proiectări. 2.(Geom.) Reprezentare schematică, pe un plan sau pe o suprafață oarecare, a unei configurații care se află în afara planului sau suprafeței pe care se proiectează configurația. 3. Reflectare, profilare în chip de. imagine pe o suprafață; (în cinematografie) reproducere pe ecran, cu ajutorul unui fascicul luminos, a imaginilor înregistrate pe un film transparent. 4. Aruncare, cu viteză inițială mare, a unui corp; împrăștiere cu presiune a unui lichid sau a unui material pulverulent.

PROIECTÁRE s.f. Acțiunea de a proiecta și rezultatul ei; proiecție; alcătuire a unui proiect. [< proiecta].

proiectáre s. f., g.-d. art. proiectắrii; pl. proiectắri

proiectáre s. f. (sil. -iec-), g.-d. art. proiectării; pl. proiectări

PROIECTÁRE s. 1. v. inventare. 2. v. preconizare. 3. v. profilare. 4. v. oglindire. 5. v. rulare. 6. aruncare, azvârlire, propulsare, propulsie, zvârlire. (~ unui obiect în spațiu.)

PROIECTÁRE s. v. proiecție.

PROIECTARE s. 1. concepere, creare, elaborare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, realizare, scornire, (înv. și pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de...) 2. concepere, plănuire, preconizare. (~ unor reforme.) 3. conturare, delimitare, evidențiere, precizare, profilare, reliefare. (~ imaginii ei în lumina asfințitului.) 4. oglindire, răsfrîngere, reflectare, reflex, (înv.) reflect. (~ în apă a stelelor.) 5. rulare. (~ a unui film.) 6. aruncare, azvîrlire, propulsare, propulsie, zvîrlire. (~ unui obiect în spațiu.)

proiectare s. v. PROIECȚIE.