PRODUCĂTÓR, -OÁRE, producători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Care produce ceva, care dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. Persoană, unitate economică etc. care produce bunuri materiale, valori științifice sau artistice. 3. S. m. Persoană sau societate care asigură finanțarea unui film cinematografic. – Produce + suf. -ător (după fr. producteur).

producător, ~oare [At: SĂULESCU, HR. I, 1/12 / V: (rar) ~ctor / Pl: ~i, ~oare / E: produce¹ + -ător] 1 a (Rar; d. fenomene, abstracte etc.) Care este cauza, mobilul¹ a ceva. 2 smf (Îoc consumatori) Persoană care, prin munca sa, produce¹ bunuri materiale, valori artistice sau științifice etc. 3 a (D. oameni, activitățile lor sau d. mijloace sau unități de producție) Care fabrică ceva Si: productiv (2). 4 sm (D. mijloace sau unități de producție) Care servește la producerea unor bunuri Si: productiv (3). 5 sm (D. unități de timp) În care se produce¹. 6 sm (Rar; d. comerț, activități lucrative etc.) Productiv (4). 7 a (Înv; d. pământ, ținuturi etc.) Productiv (6). 8 a (D. plante) Roditor. 9-10 sf, a (Îs) Viță ~oare Viță de vie nealtoită. 11 smf Persoană sau societate care asigură finanțarea unui film cinematografic.

PRODUCĂTÓR, -OÁRE, producători, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care produce ceva, care dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. Persoană care prin munca sa, produce bunuri materiale, valori științifice sau artistice. 3. S. m. Persoană sau societate care asigură finanțarea unui film cinematografic. – Produce + suf. -ător (după fr. producteur).

PRODUCĂTÓR¹, producători, s. m. Persoană care, prin munca sa, produce bunuri materiale (industriale sau agricole). Marxismul ne învață că producătorii de bunuri materiale, masele, poporul, constituie factorul esențial în istorie. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2690.

PRODUCĂTÓR, -OÁRE adj. Care produce, care dă naștere la ceva. // s.m. și f. Persoană care produce prin muncă bunuri materiale. ♦ Persoană, societate sau întreprindere care asigură finanțarea și turnarea unui film. [< produce + -(ă)tor].

PRODUCĂTÓR, -OÁRE I. adj. care este cauza; care dă naștere la ceva. II. s. m. f. cel care produce prin muncă bunuri materiale. ♦ persoană, societate, întreprindere care asigură finanțarea și turnarea unui film. (după fr. producteur)

PRODUCĂTÓR² ~i m. Persoană sau întreprindere care produce bunuri materiale. ◊ ~ de filme persoană sau societate care organizează și finanțează turnarea filmelor cinematografice. /a produce + suf. ~ător

producător a. care produce. ║ m. cel ce crează prin munca sa produsele agricole sau industriale, în opozițiune cu consumator.

*producătór, -oáre adj. Care produce (nu sterp): geniŭ producător, meserie producătoare. S. m. Acela care produce articule de consumațiune în agricultură și industrie (agricultor saŭ fabricant): consumatoru îl îmbogățește pe producător.

productor, ~oare smf, a vz producător

producătór-delegát s. m. (cinem.) Delegat al producătorului care supraveghează realizarea unui film ◊ „Despre funcția de producător-delegat: la început, când a fost inventată, noi credeam că producătorul-delegat va fi un fel de controlor, de inspector. Mi-am dat seama că, dimpotrivă, pentru noi a fost un colaborator atent.” Săpt. 19 IV 74 p. 6. ◊ „Producătorul-delegat al filmului Mastodontul [...] pronosticase în seara premierei un frumos succes de casă filmului.” Săpt. 21 XI 75 p. 4. ◊ „Simt nevoia să laud [...] energia producătorului-delegat [...]” Sc. 6 VIII 82 p. 4; v. și Cinema 6/74 p. 7 (din producător + delegat)

regízor-producătór s. m. Producător de film care semnează și regia ◊ „Filmul pe care îl pregătește acum regizorul-producător St. Kramer [...]” Cont. 2 XI 62 p. 5. ◊ „Producătorul-regizor și regizorii-producători” Cont. 18 XII 70 p. 5 (din regizor + producător)

producătór adj. m., s. m., pl. producătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. producătoáre

producătór adj. m., s. m., pl. producătóri; f. sg. și pl. producătoáre