PREZENTÁȚIE s. f. (Med.) Parte a fătului care ia prima contact cu strâmtoarea superioară a bazinului la naștere. – Din fr. présentation.

prezentație sf [At: NEGULICI / V: ~iune (S și: ~esentațiune), (înv) ~zintățiune (S și: ~esintățiune) / S și: ~ese~ / Pl: ~ii / E: fr présentation] (Frm) Prezentare (7). corectată

PREZENTÁȚIE, prezentații, s. f. (Med.) Parte a fătului care ia prima contact cu strâmtoarea superioară a bazinului la naștere. – Din fr. présentation.

PREZENTÁȚIE, prezentații, s. f. (Rar) Prezentare (1), recomandare. Putea să mai aștepte Magda cu marafeturile prezentațiilor. HOGAȘ, M. N. 29. Fac lesne cunoștință între dînșii, fără mijlocirea prezentațiilor cerute în societate. BOLINTINEANU, O. 289. – Variantă: prezentațiúne s. f.

PREZENTÁȚIE s.f. 1. (Liv.) Prezentare. 2. (Biol.) Parte a fătului care ia prima contact cu strâmtoarea superioară a bazinului la naștere. [Gen. -iei, var. prezentațiune s.f. / < fr. présentation].

PREZENTÁȚIE s. f. 1. prezentare. 2. parte a fătului care ia prima contact cu strâmtoarea superioară a bazinului la naștere. (< fr. présentation)

prezentațiune sf vz prezentație

prezintățiune sf vz prezentație

PREZENTAȚIÚNE s. f. v. prezentație.

PREZENTAȚIÚNE s.f. v. prezentáție.

prezentați(un)e f. 1. acțiunea de a (se) prezenta; 2. introducerea cuiva într’o societate.

*prezentațiúne f. (nlat. praesentátio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se prezenta. – Și -áție, dar ob. -áre.

*prezentáție (poziție a fătului) (-ți-e) s. f., art. prezentáția (-ți-a), g.-d. prezentáții, art. prezentáției

prezentáție s. f., pl. prezentáții

PREZENTÁȚIE s. v. prezentare, recomandare, recomandație.

prezentație s. v. PREZENTARE. RECOMANDARE. RECOMANDAȚIE.