9 definitzii pentru prevestitor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PREVESTITÓR OÁRE prevestitori oare adj. (Adesea substantivat) Care anuntza dinainte care prevesteshte ceva; care constituie un indiciu a ceea ce se va intampla. Prevesti + suf. tor.

PREVESTITÓR OÁRE prevestitori oare adj. (Adesea substantivat) Care anuntza dinainte care prevesteshte ceva; care constituie un indiciu a ceea ce se va intampla. Prevesti + suf. tor.

prevestitor ~oare [At: MARCOVICI C. 8/8 / Pl: ~i ~oare / E: prevesti1 + tor] 1 a (Udp „de”) Care vesteshte anumite evenimente fenomene ale naturii etc. 2 a Care constituie un indiciu al unor intamplari viitoare Si: (inv) menitor. 3 sn (Orn; reg; ic) ~oarea mortzii Cucuvea (Athene noctua).

PREVESTITÓR OÁRE prevestitori oare adj. Care anuntza dinainte care prevesteshte ceva care constituie un semn un indiciu al intimplarilor viitoare. Se pornise un vint aspru prevestitor de ploaie rece. REBREANU R. I 43. Un mierloi saluta se vede cu glas prevestitor intaile raze ale zorilor. HOGASH M. N. 92. ◊ (Substantivat) Un vint ushor prevestitorul zorilor adie peste popas SADOVEANU O. I 213. La rasarit sub soare un negru punct sarata! E cocostircul tainic in lume calator Al primaverii dulce iubit prevestitor. ALECSANDRI P. A. 118.

PREVESTITÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival Care prevesteshte; in stare sa prevesteasca. Semn ~. /a prevesti + suf. ~tor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

prevestitór adj. m. pl. prevestitóri; f. sg. shi pl. prevestitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PREVESTITÓR adj. s. 1. adj. v. profetic. 2. s. v. vestitor.

PREVESTITOR adj. s. 1. adj. profetic vizionar (livr.) sibilic sibilin sibilinic (inv.) prorocesc. (Un oracol ~.) 2. s. anuntzator vestitor. (Rindunelele sint ~ primaverii.)

Intrare: prevestitor
prevestitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prevestitor
  • prevestitorul
  • prevestitoru‑
  • prevestitoare
  • prevestitoarea
plural
  • prevestitori
  • prevestitorii
  • prevestitoare
  • prevestitoarele
genitiv-dativ singular
  • prevestitor
  • prevestitorului
  • prevestitoare
  • prevestitoarei
plural
  • prevestitori
  • prevestitorilor
  • prevestitoare
  • prevestitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

prevestitor, prevestitoareadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care anuntza dinainte care prevesteshte ceva; care constituie un indiciu a ceea ce se va intampla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se pornise un vint aspru prevestitor de ploaie rece. REBREANU R. I 43. DLRLC
    • format_quote Un mierloi saluta – se vede – cu glas prevestitor intaile raze ale zorilor. HOGASH M. N. 92. DLRLC
    • format_quote Un vint ushor prevestitorul zorilor adie peste popas SADOVEANU O. I 213. DLRLC
    • format_quote La rasarit sub soare un negru punct sarata! E cocostircul tainic in lume calator Al primaverii dulce iubit prevestitor. ALECSANDRI P. A. 118. DLRLC
etimologie:
  • Prevesti + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.