PRESOPUNCTÚRĂ s. f. Ansamblu de tehnici medicale alternative (de origine asiatică) care constă în masarea și presarea unor puncte ale tegumentelor considerate ca având o legătură energetică cu diverse organe ale corpului. [Var.: presupunctúră s. f.] – Pres[iune] + [acu]punctură.

PRESOPUNCTÚRĂ s. f. acupresură. (< presa + /acu/punctură)

presopunctúră s. f. Variantă a acupuncturii care constă în masarea și presarea anumitor puncte vitale ale corpului ◊ „Librarul I.C. ne recomandă, pentru această săptămână, o lucrare căutată atât de femei, cât și de bărbați: Presopunctura (un masaj la îndemâna oricui).” Săpt. 25 XI 83 p. 7. ◊ „Un tip special de sandale, cu «dinți» din material plastic a fost realizat la Bacău, destinate efectuării procedurii de presopunctură.” R.l. 3 VIII 85 p. 5; v. și Săpt. 6 IV 84 p. 7, Cont. 4 V 84 p. 12 (din pres[are] + [acu]punctură; DEX-S – presupunctură)

PRESUPUNCTÚRĂ s. f. v. presopunctură.

PRESUPUNCTÚRĂ, presupuncturi, s. f. Variantă a acupuncturii care constă în masarea și presarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită. – Pres[iune] + [ac]upunctură.

PRESUPUNCTÚRĂ s. f. acupunctură prin masarea și presarea unor puncte ale tegumentului. (< pre/semne/ + /ac/upunctură)

*presopunctúră (-punc-tu-) s. f., g.-d. art. presopunctúrii

presopunctúră s. f., g.-d. art. presopunctúrii

presupunctúră s. f., pl. presupunctúri

PRESUPUNCTÚRĂ s. (MED.) acupresură, acupunctură.