prenume sni [At: I. GOLESCU C. / E: fr prénom] 1 Nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii. 2 (Pcf) Pronume. 3 (Reg) Nume de familie.

PRENÚME prenume s. n. (Spre deosebire de numele de familie) Nume care se da fiecarui om la nashtere numele mic; nume de botez.

PRENÚME s.n. Numele (particular) dat cuiva la nashtere deosebit de acela de familie; nume mic. [Var. (prin confuzie) pronume s.n. / cf. fr. prénom lat. praenomen].

PRENÚME s. n. nume care se da cuiva la nashtere; nume de botez. (dupa fr. prénom lat. praenomen)

PRENÚME ~ n. Nume individual dat unui om la nashtere prin care se distinge fiecare membru al unei familii; nume mic; nume de botez. /<fr. prénom lat. praenomon

prenume n. 1. nume care la Romani preceda numele de familie: Cezar purta prenumele de Caius; 2. azi nume de botez.

*prenúme n. pl. tot asha (lat. praenomen. V. pronume). Nume care se punea inaintea numeluĭ de familie la Romanĭ k Marcus (Tullius Cicero) orĭ Caius (Julius Caesar). Azĭ numele de botez. Fals pronume.

prenúme (nume dat la nashtere) s. n. art. prenúmele; pl. prenúme art. prenúmele

prenúme (nume dat la nashtere) s. n. pl. prenúme

PRENÚME s. nume de botez nume mic (impr.) pronume. (Are ~le Ion.)

PRENUME s. nume de botez nume mic (impr.) pronume. (Are ~ Ion.)

PRENÚME s. n. (cf. fr. prénom lat. praenomen inainte de nume): nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii: nume de botez nume mic. Astfel: Ilie Dumitru Frusina Carmen Nicolae Margareta etc.