PREGĂTÍRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de foc = acțiune masivă și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), executată înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii inamicului. – V. pregăti.

pregătire sf [At: ASACHI, S. L. II, 17 / Pl: ~ri / E: pregăti] 1 Creare a condițiilor necesare pentru atingerea unui scop, pentru o acțiune ulterioară etc. Si: pregătit¹ (1), (asr) preparație (1). 2 (Îs) ~ de artilerie Trageri de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. 3 (Spc) Ansamblu de operații sau fază de lucru premergătoare unui proces de exploatare, de fabricație etc. Si: pregătit¹ (2). 4 Determinare, creare a unei stări sufletești necesare pentru ca cineva să poată accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută Si: pregătit¹ (3). 5-6 (Transmitere ori) însușire sistematică și în cadru organizat de cunoștințe în scopul de a (se) instrui, de a putea desfășura o activitate Si: pregătit¹ (4-5). 7 (Spc) Meditație. 8 (Pex) Ansamblu sau nivel de cunoștințe pe care le posedă cineva, și care îi sunt necesare în desfășurarea unei activități. 9 Prelucrare a unui aliment, a unei băuturi etc. prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: pregătit¹ (6).

PREGĂTÍRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de artilerie = tragere de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. – V. pregăti.

PREGĂTÍRE, pregătiri, s. f. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 1. Aranjare din timp; punere la punct, preparare; (la pl.) preparative. Fetele făcuseră pregătiri uriașe... trei feluri de prăjituri, apoi cozonaci. REBREANU, I. 95. Puse de se făcu pregătirile de nuntă. ISPIRESCU, L. 80. Am gătit caiete, condeie. Aceste pregătiri m-au ocupat pînă sara. NEGRUZZI, S. I 7. 2. Instruire, însușire de cunoștințe. Pregătirea politică și teoretică a cadrelor și a tuturor membrilor de partid este o sarcină de căpetenie a partidului nostru. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 425. Pregătirile de bacalaureat începură. VLAHUȚĂ, O. A. 118.

PREGĂTÍRE ~i f. 1) v. A PREGĂTI. 2) Ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu) de care dispune cineva. ◊ A avea ~ a fi bine instruit. /v. a (se) pregăti

pregătire f. preparațiune.

pregătíre f. Preparare, preparațiune: pregătirea de războĭ. Pl. Preparative: pregătirile de luptă. A avea pregătire (de saŭ pentru), a fi pregătit, a fi gata de ceva.

pregătíre s. f., g.-d. art. pregătírii; pl. pregătíri

pregătíre s. f., g.-d. art. pregătírii; pl. pregătíri

PREGĂTÍRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. v. gătit. 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. v. formare. 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. v. meditare. 8. v. învățătură. 9. v. formație. 10. v. capacitate. 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)

PREGĂTIRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. facere, făcut, gătire, gătit, pregătit, preparare, preparat. (~ mîncării.) 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. creare, formare. (~ unor cadre de specialiști.) 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. meditare, meditație, preparare. (~ unui candidat la facultate.) 8. carte, cultură, cunoștințe (pl.), instrucție, învățătură, studii (pl.), (înv. și pop.) slovă, (înv. și reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 9. formație. (De ~ clasică.) 10. capacitate, competență, destoinicie, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie, (înv. și pop.) hărnicie, (înv.) practică, volnicie. (Demonstrează o bună~ în...) 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)

PREGĂTIRE totalitatea acțiunilor și a măsurilor premergătoare desfășurării zborului și lansărilor pe o perioadă de zbor constând în repartizarea atribuțiunilor, asigurarea medicală și meteorologică, stabilirea temelor de zbor și de salt etc. Pregătirea imediată/nemijlocitor/zilnică precede o zi de zbor și lansări. Pregătirea preliminară precede întreaga etapă de zbor și lansări. Pregătirea de foc se execută înainte de începerea atacului, unitar și într-un timp limitat asupra inamicului care se apără, în scopul neutralizării și nimicirii celor mai importante obiective, a dezorganizării conducerii sistemului de foc și a creării condițiilor favorabile pentru ruperea apărării.

PLANUL PREGĂTIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI, document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului în această fază a luptei, durata și structura pregătirii, repartiția pe mijloace de foc de aviație a obiectivelor, consumul de muniție, organizarea conducerii etc.

PREGĂTÍRE (< pregăti) s. f. 1. Acțiunea de a pregăti și rezultatul ei. 2. (MILIT.) P. de foc = acțiune masată și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), pregătită din timp și execută înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii celor mai importante obiective, al dezorganizării sistemului de foc și a conducerii inamicului. 3. (Ind. Extr.) Ansamblu de operații prin care un zăcământ se compartimentează în porțiuni ce urmează să intre în exploatare după un plan definit de metoda de exploatare aplicată. ◊ Pregătirea lucrului = fază premergătoare punerii în aplicare a unui proces tehnologic nou, necesară pentru realizarea unui produs în condițiile cele mai favorabile și în care se stabilesc metodele de lucru. Pregătirea sondei = ansamblul operațiilor executate la o sondă de foraj din momentul în care s-a ajuns cu sapa la stratul de deasupra stratului productiv până la punerea în funcțiune a sondei.