10 definitzii pentru pregetare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PREGETÁRE s. f. (Rar) Faptul de a pregeta; shovaire ezitare; intarziere zabovire. V. pregeta.

pregetare sf [At: VARLAAM IOASAF 69r/10 / Pl: ~tari / E: pregeta] (Inv) 1 Ezitare. 2 (Pex) Intarziere a unei actziuni Si: amanare (reg) pregetatura (2). 3 (Ilav) Fara ~ Neintarziat.

PREGETÁRE pregetari s. f. (Pop.) Faptul de a pregeta; shovaire ezitare; intarziere zabovire. V. pregeta.

PREGETÁRE pregetari s. f. Faptul de a pregeta; shovaire zabovire preget.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pregetáre s. f. g.d. art. pregetắrii

pregetáre s. f. g.d. art. pregetarii; pl. pregetari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PREGETÁRE s. v. intarziere zabovire.

PREGETARE s. codeala codire ezitare fluctuatzie indoiala nehotarire shovaiala shovaire (livr.) indecizie (pop.) preget (fig.) oscilare oscilatzie. (~ lui era justificata.)

Intrare: pregetare
pregetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pregetare
  • pregetarea
plural
  • pregetari
  • pregetarile
genitiv-dativ singular
  • pregetari
  • pregetarii
plural
  • pregetari
  • pregetarilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pregetare, pregetarisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi pregeta DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.