PREGATÍRE pregatiri s. f. 1. Actziunea de a (se) pregati shi rezultatul ei. 2. (In sintagma) Pregatire de foc = actziune masiva shi unitara de foc (realizata de trupe de rachete artilerie shi aviatzie) executata inainte de inceperea ofensivei in scopul neutralizarii nimicirii shi distrugerii inamicului. V. pregati.

pregatire sf [At: ASACHI S. L. II 17 / Pl: ~ri / E: pregati] 1 Creare a conditziilor necesare pentru atingerea unui scop pentru o actziune ulterioara etc. Si: pregatit¹ (1) (asr) preparatzie (1). 2 (Is) ~ de artilerie Trageri de artilerie care preceda declansharea atacului propriilor trupe. 3 (Spc) Ansamblu de operatzii sau faza de lucru premergatoare unui proces de exploatare de fabricatzie etc. Si: pregatit¹ (2). 4 Determinare creare a unei stari sufleteshti necesare pentru k cineva sa poata accepta suporta etc. o anumita situatzie neplacuta Si: pregatit¹ (3). 56 (Transmitere ori) insushire sistematica shi in cadru organizat de cunoshtintze in scopul de a (se) instrui de a putea desfashura o activitate Si: pregatit¹ (45). 7 (Spc) Meditatzie. 8 (Pex) Ansamblu sau nivel de cunoshtintze care le poseda cineva shi care i sunt necesare in desfashurarea unei activitatzi. 9 Prelucrare a unui aliment a unei bauturi etc. prin fierbere prajire fermentare amestecare etc. in vederea consumarii Si: pregatit¹ (6).

PREGATÍRE pregatiri s. f. 1. Actziunea de a (se) pregati shi rezultatul ei. 2. (In sintagma) Pregatire de artilerie = tragere de artilerie care preceda declansharea atacului propriilor trupe. V. pregati.

PREGATÍRE pregatiri s. f. Actziunea de a (se) pregati shi rezultatul ei. 1. Aranjare din timp; punere la punct preparare; (la pl.) preparative. Fetele facusera pregatiri uriashe... trei feluri de prajituri apoi cozonaci. REBREANU I. 95. Puse de se facu pregatirile de nunta. ISPIRESCU L. 80. Am gatit caiete condeie. Aceste pregatiri mau ocupat pina sara. NEGRUZZI S. I 7. 2. Instruire insushire de cunoshtintze. Pregatirea politica shi teoretica a cadrelor shi a tuturor membrilor de partid este o sarcina de capetenie a partidului nostru. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 425. Pregatirile de bacalaureat incepura. VLAHUTZA O. A. 118.

PREGATÍRE ~i f. 1) v. A PREGATI. 2) Ansamblu de cunoshtintze (intrun domeniu) de care dispune cineva. ◊ A avea ~ a fi bine instruit. /v. a (se) pregati

pregatire f. preparatziune.

pregatíre f. Preparare preparatziune: pregatirea de razboĭ. Pl. Preparative: pregatirile de lupta. A avea pregatire (de saŭ pentru) a fi pregatit a fi gata de ceva.

pregatíre s. f. g.d. art. pregatírii; pl. pregatíri

pregatíre s. f. g.d. art. pregatírii; pl. pregatíri

PREGATÍRE s. 1. aranjare preparare preparat (rar) preparatzie. (~ celor necesare la drum.) 2. v. gatit. 3. aranjare facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nunta.) 5. v. formare. 6. instruire indrumare. (~ unei fete pentru viatza de gospodina.) 7. v. meditare. 8. v. invatzatura. 9. v. formatzie. 10. v. capacitate. 11. cunoshtintza (inv.) shtiintza. (Nu avea nici o ~ in acest domeniu.)

PREGATIRE s. 1. aranjare preparare preparat (rar) preparatzie. (~ celor necesare la drum.) 2. facere facut gatire gatit pregatit preparare preparat. (~ mincarii.) 3. aranjare facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nunta.) 5. creare formare. (~ unor cadre de specialishti.) 6. instruire indrumare. (~ unei fete pentru viatza de gospodina.) 7. meditare meditatzie preparare. (~ unui candidat la facultate.) 8. carte cultura cunoshtintze (pl.) instructzie invatzatura studii (pl.) (inv. shi pop.) slova (inv. shi reg.) carturarie (reg.) scrisoare (inv.) minte pricopseala pricopsire. (Om cu ~.) 9. formatzie. (De ~ clasica.) 10. capacitate competentza destoinicie pricepere seriozitate valoare vrednicie (inv. shi pop.) harnicie (inv.) practica volnicie. (Demonstreaza o buna~ in...) 11. cunoshtintza (inv.) shtiintza. (Nu avea nici o ~ in acest domeniu.)

PREGATIRE totalitatea actziunilor shi a masurilor premergatoare desfashurarii zborului shi lansarilor pe o perioada de zbor constand in repartizarea atributziunilor asigurarea medicala shi meteorologica stabilirea temelor de zbor shi de salt etc. Pregatirea imediata/nemijlocitor/zilnica precede o zi de zbor shi lansari. Pregatirea preliminara precede intreaga etapa de zbor shi lansari. Pregatirea de foc se executa inainte de inceperea atacului unitar shi intrun timp limitat asupra inamicului care se apara in scopul neutralizarii shi nimicirii celor mai importante obiective a dezorganizarii conducerii sistemului de foc shi a crearii conditziilor favorabile pentru ruperea apararii.

PLANUL PREGATIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului in aceasta faza a luptei durata shi structura pregatirii repartitzia pe mijloace de foc de aviatzie a obiectivelor consumul de munitzie organizarea conducerii etc.

PREGATÍRE (< pregati) s. f. 1. Actziunea de a pregati shi rezultatul ei. 2. (MILIT.) P. de foc = actziune masata shi unitara de foc (realizata de trupe de rachete artilerie shi aviatzie) pregatita din timp shi executa inainte de inceperea ofensivei in scopul neutralizarii nimicirii shi distrugerii celor mai importante obiective al dezorganizarii sistemului de foc shi a conducerii inamicului. 3. (Ind. Extr.) Ansamblu de operatzii prin care un zacamant se compartimenteaza in portziuni ce urmeaza sa intre in exploatare dupa un plan definit de metoda de exploatare aplicata. ◊ Pregatirea lucrului = faza premergatoare punerii in aplicare a unui proces tehnologic nou necesara pentru realizarea unui produs in conditziile cele mai favorabile shi in care se stabilesc metodele de lucru. Pregatirea sondei = ansamblul operatziilor executate la o sonda de foraj din momentul in care sa ajuns cu sapa la stratul de deasupra stratului productiv pana la punerea in functziune a sondei.