5 definiții pentru predicant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
predicant sm [At: LEXIC REG. 107 / Pl: ~nți / E: ger Prädikant] (Buc) Orator.
PREDICÁNT, -Ă adj. (despre ton) de predică. (< predică + -ant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
predicánt adj. m., pl. predicánți; f. sg. predicántă, pl. perdicánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREDICÁNT s. v. orator, retor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
predicant s. v. ORATOR. RETOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: predicant
predicant adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)