11 definiții pentru predeterminație
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREDETERMINÁȚIE s. f. (Rar; în unele concepții filosofice) Faptul de a predetermina. – Din fr. prédétermination.
predeterminație sf [At: PROT. – POP., N. D. / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr prédétermination] (Rar) 1-3 Predestinare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREDETERMINÁȚIE, predeterminații, s. f. (Rar; în unele concepții filozofice) Faptul de a predetermina. – Din fr. prédétermination.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PREDETERMINÁȚIE s.f. Predeterminare. [Gen. -iei. / cf. fr. prédétermination, it. predeterminazione].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREDETERMINÁȚIE s. f. predeterminare. (< fr. prédétermination)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
predeterminațiune sf vz predeterminație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*predeterminațiúne f. (d. predetermin). Acțiunea de a determina din ainte. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
predetermináție (rar) (-ți-e) s. f., art. predetermináția (-ți-a), g.-d. predetermináții, art. predetermináției
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
predetermináție s. f. (sil. -ți-e), art. predetermináția (sil. -ți-a), g.-d. art. predetermináției; pl. predetermináții
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREDETERMINÁȚIE s. v. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
predeterminație s. v. DESTIN. FATALITATE. MENIRE. NOROC. PREDESTINARE. SOARTĂ. URSITĂ. ZODIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
predeterminație, predeterminațiisubstantiv feminin
- 1. (În unele concepții filosofice) Faptul de a predetermina. DEX '09 DNsinonime: predeterminare
etimologie:
- prédétermination DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.