10 definiții pentru prădat (s.n.)
Explicative DEX
PRĂDÁT1 s. n. (Pop.) Prădare. – V. prăda.
prădat1 sn [At: CAMILAR, N. I, 369 / Pl: (rar) ~uri / E: prăda] 1-3 Prădare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRĂDÁT1 s. n. Prădare. – V. prăda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PRĂDÁT1 s. n. Prădare, jaf, hoție. După înmormîntarea morților, după culegerea răniților – începea prădatul. CAMILAR, N. I 369.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
prădát (pop.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prădát s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
PRĂDÁT s. v. jaf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRĂDÁT s. v. aservit, rob, sclav, subjugat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRĂDAT s. jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădăciune, (livr.) rapt, (înv.) dobîndă, prădășug, răpiciune, răpștire. (Porniți pe ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prădat s. v. ASERVIT. ROB. SCLAV. SUBJUGAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prădat (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
prădatsubstantiv neutru
-
- După înmormîntarea morților, după culegerea răniților – începea prădatul. CAMILAR, N. I 369. DLRLC
-
etimologie:
- prăda DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.