2 definiții pentru prânzcean
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prânzcean sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ene / E: prânz + -(u)cean] (Reg) Prânzișor (6).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prânzceán, prânzcéne, s.n. (reg.) moment al zilei situat în primele ore ale dimineții, când se ia prânzișorul (gustare de dimineață); prânzuleț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prânzcean
prânzcean substantiv neutru
| substantiv neutru (N5) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)