opțiuni
  • info

5 definiții pentru potrivit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTRIVÍT1 s. n. Potrivire; aranjare, așezare. – V. potrivi.

POTRIVÍT1 s. n. Potrivire; aranjare, așezare. – V. potrivi.

potrivit1 sn [At: PAS, Z. I, 271 / Pl: (rar) ~uri / E: potrivi] 1 (Înv) Asemănare. 2 (Înv) Conformitate. 3-6 Potrivire (4, 6-8).

POTRIVÍT1 s. n. Acțiunea de a (se) potrivi; aranjare, așezare. Întreaga operație se reducea la potrivitul colțurilor coalei și la păturirea ei în opt sau în șaisprezece pagini. PAS, Z. I 271.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

potrivít2 s. n.

potrivít s. n. (sil. -tri-)

Intrare: potrivit (s.n.)
  • silabație: po-tri-vit info
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potrivit
  • potrivitul
  • potrivitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • potrivit
  • potrivitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potrivitsubstantiv neutru

  • 1. Acțiunea de a (se) potrivi. DEX '98 DEX '09 DLRLC
    sinonime: aranjare așezare potrivire
    • format_quote Întreaga operație se reducea la potrivitul colțurilor coalei și la păturirea ei în opt sau în șaisprezece pagini. PAS, Z. I 271. DLRLC
etimologie:
  • vezi potrivi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.