POTENTZIÁL A (I) potentziali e adj. (II) potentziale s. n. I. Adj. 1. Care are in sine toate conditziile esentziale pentru realizare care exista k posibilitate care exista in mod virtual. ◊ Energie potentziala = energia care o poate dezvolta un corp prin mishcarea sa libera din pozitzia in care se afla pana la un indice de referintza.(Gram.; despre moduri propozitzii etc.) Care prezinta o actziune k posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu. II. S. n. 1. Marime fizica a carei variatzie in spatziu shi timp caracterizeaza un camp fizic shi permite determinarea acestuia. Potentzial electric = marime a carei variatzie caracterizeaza campul electric. Potentzial de electrod = diferentza de potentzial dintre un metal shi o solutzie electrolitica in contact cu metalul. Potentzial de ionizare = diferentza de potentzial necesara accelerarii unui electron incat prin ciocnirea cu un atom sau cu o molecula sa provoace ioni zarea acestuia. 2. (Astron.; in sintagma) Potentzial terestru = geopotentzial. 3. (Biol.; in sintagma) Potentzial de inmultzire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice. 4. Capacitate de munca de productzie de actziune; randamentul calitativ shi cantitativ al unei munci;p. ext. fortza putere. [Pr.: tzial] Din fr. potentiel.

potentzial ~a [At: PONI F. 204 / P: ~tzial / Pl: (1315 1719) ~i ~e (112) ~e / E: fr potentiel] 1 sn Marime asociata unui sistem fizic a carei variatzie in spatziu shi timp permite caracterizarea shi determinarea unui camp fizic sau a unei variatzii de energie. 2 sn Functzie asociata unui camp fizic dependenta de coordonatele de pozitzie care serveshte la obtzinerea prin derivare a intensitatzii campului fizic respectiv. 3 sn (Fiz; is) ~ electric Marime a carei variatzie caracterizeaza campul electric. 4 sn (Fiz; Chm; is) ~ de electrod Diferentza de potentzial (1) dintre un metal shi o solutzie electrolitica in contact cu metalul. 5 sn (Fiz; Chm; is) ~ de ionizare Diferentza de potentzial (1) necesara accelerarii unui electron astfel incat prin ciocnirea cu un atom sau cu o molecula sa provoace ionizarea acestuia. 6 sn (Ast; is) ~ terestru Geopotentzial. 7 sn (Blg; is) ~ de inmultzire Capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi foarte prolifice. 8 sn (Urmat de determinari care arata domeniul felul) Capacitate de munca de productzie de actziune. 9 sn Randament calitativ shi cantitativ al unei munci. 10 sn (Pex) Nivel. 11 sn Fortza. 12 sn (Is) ~ de razboi Capacitate militara a unui stat. 13 a Care are in sine toate conditziile pentru realizare. 14 a Care exista in mod virtual k posibilitate. 15 a (Is) Energie ~a Energie care o poate dezvolta un corp aflat in mishcare libera din pozitzia in care se afla pana la un nivel de referintza. 16 av In mod virtual. 17 a (Grm; d. moduri propozitzii etc.) Care prezinta o actziune k posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu. 18 a (Grm; d. moduri propozitzii etc.) Care exprima o posibilitate. 19 a (Rar; d. moduri) Prezumtiv.

POTENTZIÁL A (I) potentziali e adj. (II) potentziale s. n. I. Adj. 1. Care are in sine toate conditziile esentziale pentru realizare care exista k posibilitate care exista in mod virtual. ◊ Energie potentziala = energia care o poate dezvolta un corp prin mishcarea lui din pozitzia in care se afla pana la un indice de referintza. 2. (Gram.; despre moduri propozitzii etc.) Care prezinta o actziune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu. II. S. n. 1. Marime fizica a carei variatzie in spatziu shi timp caracterizeaza un camp fizic shi permite determinarea acestuia. ◊ Potentzial electric = marime a carei variatzie caracterizeaza campul electric. Potentzial de electrod = diferentza de potentzial dintre un metal shi o solutzie electrolitica in contact cu metalul. Potentzial de ionizare = diferentza de potentzial necesara accelerarii unui electron incat prin ciocnirea cu un atom sau cu o molecula sa provoace ionizarea acestuia. 2. (Astron.; in sintagma) Potentzial terestru = geopotentzial. 3. (Biol.; in sintagma) Potentzial de inmultzire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice. 4. Capacitate de munca de productzie de actziune; randamentul calitativ shi cantitativ al unei munci; p. ext. fortza putere. [Pr.: tzial] Din fr. potentiel.

POTENTZIÁL¹ (2) potentziale s. n. 1. (Fiz.) Capacitatea de a produce o manifestare energetica un lucru mecanic etc. ◊ Potentzial electric = capacitatea unei sarcini electrice de a dezvolta energie electrica. 2. Capacitate nivel de dezvoltare a unei fortze; insushire pozitiva capabila de a se manifesta. Dragostea lui Mihail Eminescu pentru patrie se vadeshte shi in pasiunea cu care a cercetat comorile vechii poezii populare innoindo shi ridicindo la un inalt potentzial artistic. SADOVEANU E. 78. Potentzial de razboi (sau militar) capacitatea militara a unei tzari; totalitatea resurselor economice shi tehnice precum shi cadrele de care dispune fortza armata a acelei tzari. Pronuntzat: tzial.

POTENTZIÁL A adj. 1. A carui fortza este in stare latenta. ♦ Energie potentziala = energie care o poseda un corp capabil de a produce o manifestare energetica. 2. Posibil; presupus posibil. ♦ Propozitzie potentziala = propozitzie care exprima posibilitatea realizarii unei actziuni fara a preciza daca aceasta se realizeaza sau nu. // s.n. 1. (Fiz.) Capacitatea de a produce o manifestare energetica un lucru mecanic. 2. Capacitate de dezvoltare de desfashurare a unei fortze a unei activitatzi; putere. ♦ Potentzial de razboi = capacitatea militara a unui stat. 3. Mod verbal care prezinta actziunea k posibila. [Pron. tzial pl. le luri. / cf. fr. potentiel lat. potentialis].

POTENTZIÁL A I. adj. 1. care exista k posibilitate in mod virtual. ♦ energie ~a = energie care o poseda un corp capabil de a produce o manifestare energetica. ◊ (adv.) in mod virtual presupus posibil. 2. (despre moduri propozitzii etc.) care prezinta o actziune posibila fara a preciza daca aceasta se realizeaza sau nu. II. s. n. 1. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetica un lucru mecanic. 2. capacitate de dezvoltare de desfashurare a unei activitatzi; nivel; fortza putere. ♦ ~ de razboi = capacitatea militara a unui stat. 3. ~ de inmultzire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice. (< fr. potentiel)

POTENTZIÁL² n. 1) fiz. Functzie cu caracter scalar sau vectorial care caracterizeaza proprietatzile energetice ale campurilor. 2) Capacitate (a unei persoane societatzi tzari) de a realiza ceva intrun anumit domeniu. 3) gram. Mod personal al verbului care prezinta actziunea k posibila fara a preciza daca se realizeaza sau nu. 4) Fortza de actziune; putere launtrica. ~ militar. [Sil. tzial] /<fr. potentiel

potentzial a. care exista in puterea in cauza sa shi nu in fapt. ║ n. mod verbal care exprima posibilitatea.

*potentziál a adj. (lat. potentialis d. potentia putintza putere). Fiz. Care poate dezvolta putere maĭ tirziŭ: energie potentziala. Gram. Care arata posibilitatea conditzionala a actziuniĭ: conjunctivu potentzial latin. S. n. pl. e. Potentzial.

potentziál² (tzial) s. n. pl. potentziále

potentziál s. n. (sil. tzial) pl. potentziále

POTENTZIÁL adj. s. 1. adj. v. posibil. 2. adj. v. latent. 3. s. v. capacitate. 4. s. v. randament.

POTENTZIAL adj. s. 1. adj. posibil probabil virtual. (Cishtigator ~ al unei competitzii.) 2. s. capacitate. (~ de munca.) 3. s. randament. (A crescut ~ productziei.)

POTENTZIÁL s. n. (< adj. potentzial a cf. fr. potentiel lat. potentialis): aspect al modului conditzionaloptativpotentzial care prezinta actziunea k posibila k realizabila in prezent sau in trecut fara insa a preciza daca se realizeaza sau nu k in exemplele „Cand i vezi asha ai zice” („ai putea zice”) „k nau griji” „Cine ar fi crezut” („ar fi putut crede”) „k ea este capabila de asha ceva?”

POTENTZIAL AEROSPATZIAL totalitatea fortzelor shi mijloacelor de atac spatziale de care dispune o tzara.