6 definitzii pentru posadnica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
posadnica sf [At: NEAGOE INV. 98/6 / V: (inv) ~atn~ / Pl: ~ice / E: slv посадьница] (Irg) Concubina.
POSADNICA s. f. (TZR Trans. SV) Concubina. B: Posadnice sa nu tzie nimenea in casa lui. IL 197. Založnica. Posadnica. LEX. 1683 221. Posadnica lui Halea Moxa au nascut pre Siver. BIBLIA (1688). Pasa da te culca tu cu posadnicile tatineltu. NEAGOE. C: Imparatul ... curviia cu ea k cu o posadnica. IVM 211r. Etimologie: sl. posadĭnica cu schimbare de sufix.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
posádnica f. pl. e (vsl. posadĭniku rut. posádnik primar adica „ashezat in post” fem. nica adica („ingrijitoare ashezata in casa omuluĭ” de unde „concubina”). Vechĭ. Concubina.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
posatnica sf vz posadnica
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
POSÁDNICA s. v. amanta concubina iubita prietena.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
posadnica s. v. AMANTA. CONCUBINA. IUBITA. PRIETENA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||