18 definitzii pentru posada
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
POSÁDA posade s. f. 1. (Pop.) Curatura (in padure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori. 2. (Pop.) Trecatoare (ingusta) in muntzi. ♦ (In Evul Mediu) Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. 3. (Inv.) Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. ♦ P. gener. (Reg.) Moara. Din sb. posada ucr. posad.
posada1 sf [At: (a. 1674) IORGA B. R. 153 / Pl: ~de / E: srb posada] 1 (Inv) Pichet1. 2 (Inv) Punct de vama. 3 (Inv; prc) Vama. 4 (Inv) Casa de paza la marginea campului. 5 (Ivr) Casa din mahala. 6 (Inv) Trecatoare ingusta in muntzi. 7 (Inv) Vama platita la posada1 (6). 8 (Inv) Loc intarit in mod natural care servea k punct de vama. 9 (Inv) Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi (5). 10 (Reg) Curatura in padure. 11 (Reg) Loc neted pe un deal sau munte mic unde a fost o ashezare omeneasca. 12 (Reg) Loc de odihna pentru calatori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
posada2 sf [At: DAMÉ T. 151 / GD: (rar) ~sadei ~sezii / Pl: ~de / E: ucr посад] 1 (Pop) Parghie cu care se regleaza inaltzimea pietrelor la moara de apa sau de vant pentru a se obtzine o faina mai mare sau mai fina. 2 (Pop) Barna de sprijin care sta capul de jos al fusului care invarteshte piatra alergatoare a morii de apa Si: (reg) grinda podoima1 (1) punte. 3 (Ban) Prajina. 4 (Reg) Moara.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
posada3 sf [At: DN3 / Pl: ~de / E: sp posada] (Spm) Han.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
POSÁDA posade s. f. 1. (Pop.) Curatura (in padure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori. 2. (Pop.) Trecatoare (ingusta) in muntzi. ♦ Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. 3. (Inv.) Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). ♦ Denumire generala a unor dari de vama. 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. ♦ P. gener. (Reg.) Moara. Din scr. posada.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
POSÁDA posade s. f. (Invechit shi popular) 1. Curatura in padure. ♦ Trecatoare ingusta in muntzi. Trasurile incarcate strabateau posadele. CAMIL PETRESCU O. II 699. 2. Moara. Pe cale ne apuca o ploaie cu vijelie shi furam silitzi a ne adaposti intro posada. BOLINTINEANU O. 362. 3. Pirghie cu ajutorul careia se regleaza inaltzimea pietrelor morii care ridicinduse sau coborinduse macina boabele mai mare sau mai marunt. 4. Loc shes pe un deal sau pe un munte mic unde a fost o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
POSÁDA s.f. (In tzarile de limba spaniola) Han. [< sp. posada].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
POSÁDA ~e f. 1) (in evul mediu) Impozit vamal. 2) Trecatoare ingusta in muntzi. /cf. sb. posada
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
posada f. cumpana sau vartejul cu care se ridica sau se lasa pietrele morii spre a face faina mai aspra sau mai moale. [Cf. slav. POSADITI a asheza].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
posáda f. pl. e shi azĭ (sirb. posada „garnizoana” rut. „ashezare” d. vsl. sirb. rut. posaditi a asheza). Vechĭ. Post orĭ fort la frontiera. Azĭ. La moara un fel de zavor care face k faina sa ĭasa maĭ groasa orĭ maĭ marunta. V. hadarag.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
posáda (pop.) s. f. g.d. art. posádei; pl. posáde
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
posáda s. f. g.d. art. posádei; pl. posáde
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
POSÁDA s. (TEHN.) schimbatoare (reg.) cumpana punte scaun vartej. (~ la pietrele morii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
POSÁDA s. v. curatura pichet vama.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
POSADA s. (TEHN.) schimbatoare (reg.) cumpana punte scaun virtej. (~ la pietrele morii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
posada s. v. CURATURA. PICHET. VAMA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
posáda (posắzi) s. f. 1. Cartier periferie suburbie. 2. Post de granitza. 3. Contributzie speciala pentru mentzinerea unei fortaretze. 4. Dispozitiv care regleaza grosimea macinishului. Var. posad. Sl. posadŭ „cartier” posada „ashezare” de la posaditi „a asheza” (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 323) cf. sad rasad. Pentru contributzie cf. Pintea Cercetari istorice XIII 145. Der. posadi vb. (Banat a asheza) din sl. sb. posaditi; posadnica s. f. (amanta) din sl. posadĭnica.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
POSADA 1. Loc neidentificat probabil in TZara Lovishtei pe Valea Oltului unde intre 9 shi 12 nov. 1330 oastea TZarii Romaneshti comandata de Basarab I a infrant pe cea a regelui ungur Carol I Robert de Anjou consolidand independentza TZarii Romaneshti. 2. Localitate in jud. Prahova subordonata adtiv orashului Comarnic situata pe raul Prahova la ieshirea din munte (la capatul sectorului de vale ingusta SinaiaP.). Muzeu cinegetic (infiintzat in 1996) cu valoroase trofee de vanatoare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F62) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
posada, posadesubstantiv feminin
- 1. Curatura (in padure). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: curatura
- 1.1. Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Loc de odihna pentru calatori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Trecatoare (ingusta) in muntzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: trecatoare
- Trasurile incarcate strabateau posadele. CAMIL PETRESCU O. II 699. DLRLC
- 2.1. Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. DEX '09 DEX '98
-
- 3. Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). DEX '09 DEX '98
- 3.1. Denumire generala a unor dari de vama. DEX '98
-
- 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4.1. Moara. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: moara
- Pe cale ne apuca o ploaie cu vijelie shi furam silitzi a ne adaposti intro posada. BOLINTINEANU O. 362. DLRLC
-
-
etimologie:
- posad DEX '09
- posada DEX '98 DEX '09