18 definitzii pentru posada

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

POSÁDA posade s. f. 1. (Pop.) Curatura (in padure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori. 2. (Pop.) Trecatoare (ingusta) in muntzi. ♦ (In Evul Mediu) Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. 3. (Inv.) Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. ♦ P. gener. (Reg.) Moara. Din sb. posada ucr. posad.

posada1 sf [At: (a. 1674) IORGA B. R. 153 / Pl: ~de / E: srb posada] 1 (Inv) Pichet1. 2 (Inv) Punct de vama. 3 (Inv; prc) Vama. 4 (Inv) Casa de paza la marginea campului. 5 (Ivr) Casa din mahala. 6 (Inv) Trecatoare ingusta in muntzi. 7 (Inv) Vama platita la posada1 (6). 8 (Inv) Loc intarit in mod natural care servea k punct de vama. 9 (Inv) Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi (5). 10 (Reg) Curatura in padure. 11 (Reg) Loc neted pe un deal sau munte mic unde a fost o ashezare omeneasca. 12 (Reg) Loc de odihna pentru calatori.

posada2 sf [At: DAMÉ T. 151 / GD: (rar) ~sadei ~sezii / Pl: ~de / E: ucr посад] 1 (Pop) Parghie cu care se regleaza inaltzimea pietrelor la moara de apa sau de vant pentru a se obtzine o faina mai mare sau mai fina. 2 (Pop) Barna de sprijin care sta capul de jos al fusului care invarteshte piatra alergatoare a morii de apa Si: (reg) grinda podoima1 (1) punte. 3 (Ban) Prajina. 4 (Reg) Moara.

posada3 sf [At: DN3 / Pl: ~de / E: sp posada] (Spm) Han.

POSÁDA posade s. f. 1. (Pop.) Curatura (in padure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori. 2. (Pop.) Trecatoare (ingusta) in muntzi. ♦ Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. 3. (Inv.) Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). ♦ Denumire generala a unor dari de vama. 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. ♦ P. gener. (Reg.) Moara. Din scr. posada.

POSÁDA posade s. f. (Invechit shi popular) 1. Curatura in padure. ♦ Trecatoare ingusta in muntzi. Trasurile incarcate strabateau posadele. CAMIL PETRESCU O. II 699. 2. Moara. Pe cale ne apuca o ploaie cu vijelie shi furam silitzi a ne adaposti intro posada. BOLINTINEANU O. 362. 3. Pirghie cu ajutorul careia se regleaza inaltzimea pietrelor morii care ridicinduse sau coborinduse macina boabele mai mare sau mai marunt. 4. Loc shes pe un deal sau pe un munte mic unde a fost o ashezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori.

POSÁDA s.f. (In tzarile de limba spaniola) Han. [< sp. posada].

POSÁDA ~e f. 1) (in evul mediu) Impozit vamal. 2) Trecatoare ingusta in muntzi. /cf. sb. posada

posada f. cumpana sau vartejul cu care se ridica sau se lasa pietrele morii spre a face faina mai aspra sau mai moale. [Cf. slav. POSADITI a asheza].

posáda f. pl. e shi azĭ (sirb. posada „garnizoana” rut. „ashezare” d. vsl. sirb. rut. posaditi a asheza). Vechĭ. Post orĭ fort la frontiera. Azĭ. La moara un fel de zavor care face k faina sa ĭasa maĭ groasa orĭ maĭ marunta. V. hadarag.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

posáda (pop.) s. f. g.d. art. posádei; pl. posáde

posáda s. f. g.d. art. posádei; pl. posáde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

POSÁDA s. (TEHN.) schimbatoare (reg.) cumpana punte scaun vartej. (~ la pietrele morii.)

POSÁDA s. v. curatura pichet vama.

POSADA s. (TEHN.) schimbatoare (reg.) cumpana punte scaun virtej. (~ la pietrele morii.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

posáda (posắzi) s. f. 1. Cartier periferie suburbie. 2. Post de granitza. 3. Contributzie speciala pentru mentzinerea unei fortaretze. 4. Dispozitiv care regleaza grosimea macinishului. Var. posad. Sl. posadŭ „cartier” posada „ashezare” de la posaditi „a asheza” (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 323) cf. sad rasad. Pentru contributzie cf. Pintea Cercetari istorice XIII 145. Der. posadi vb. (Banat a asheza) din sl. sb. posaditi; posadnica s. f. (amanta) din sl. posadĭnica.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

POSADA 1. Loc neidentificat probabil in TZara Lovishtei pe Valea Oltului unde intre 9 shi 12 nov. 1330 oastea TZarii Romaneshti comandata de Basarab I a infrant pe cea a regelui ungur Carol I Robert de Anjou consolidand independentza TZarii Romaneshti. 2. Localitate in jud. Prahova subordonata adtiv orashului Comarnic situata pe raul Prahova la ieshirea din munte (la capatul sectorului de vale ingusta SinaiaP.). Muzeu cinegetic (infiintzat in 1996) cu valoroase trofee de vanatoare.

Intrare: posada
posada1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posada
  • posada
plural
  • posade
  • posadele
genitiv-dativ singular
  • posade
  • posadei
plural
  • posade
  • posadelor
vocativ singular
plural
posada2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posada
  • posada
plural
  • posazi
  • posazile
genitiv-dativ singular
  • posazi
  • posazii
plural
  • posazi
  • posazilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

posada, posadesubstantiv feminin

  • 1. popular Curatura (in padure). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: curatura
    • 1.1. Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o ashezare omeneasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Loc de odihna pentru calatori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. popular Trecatoare (ingusta) in muntzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: trecatoare
    • format_quote Trasurile incarcate strabateau posadele. CAMIL PETRESCU O. II 699. DLRLC
    • 2.1. in Evul Mediu Obligatzie a tzaranilor dependentzi de a face de straja in preajma trecatorilor din muntzi. DEX '09 DEX '98
  • 3. invechit Loc intarit in mod natural (care servea k punct de vama). DEX '09 DEX '98
    • 3.1. Denumire generala a unor dari de vama. DEX '98
  • 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitzia pietrelor morii in timpul macinatului pentru a se obtzine dupa voie o faina mai mare sau mai fina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.1. prin generalizare regional Moara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: moara
      • format_quote Pe cale ne apuca o ploaie cu vijelie shi furam silitzi a ne adaposti intro posada. BOLINTINEANU O. 362. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.