PORTRÉT portrete s. n. 1. Pictura desen sculptura fotografie etc. care infatzisheaza figura unei persoane. Portretrobot = desen al figurii unei persoane realizat pe baza relatarilor victimei sau ale martorilor. Portretvorbit = procedeu de identificare criminalistica bazat pe descrierea semnalmentelor infractorului de catre victima sau de catre martori. 2. Prezentare fizica shi morala a unui personaj intro opera literara; opera literara cu un asemenea contzinut. [Pl. shi: (inv.) portreturi] Din fr. portrait.

portret sn [At: PLESHOIANU AB. 72/10 / V: (ivp) pot~ (reg) potree sf pat~ potrit put~ / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr portrait cf rs портрет] 1 Pictura desen sculptura fotografie etc. care infatzisheaza chipul unei persoane Si: (inv) obraz. 2 (Pex; ic) ~robot Desen care infatzisheaza trasaturile unui criminal cautat realizat pe baza relatarii victimei sau a martorilor. 3 (Pgn) Imagine tip. 4 (Pex; ic) ~vorbit Procedeu de identificare criminalistica bazat pe descrierea semnalmentelor infractorului de catre victima sau de catre martori. 5 (Ivr) Chip. 6 (Rar; pan) Persoana care seamana perfect la chip cu alta de obicei ruda. 7 Prezentare a aspectului fizic sau moral al cuiva intro opera literara mai ales epica. 8 (Pex) Specie literara epica ce cultiva portretul (6). 9 (Pgn) Prezentare in scris a unei epoci societatzi stari de lucruri.

PORTRÉT portrete s. n. 1. Pictura desen sculptura fotografie etc. care infatzisheaza chipul unei persoane. ◊ Portretrobot = desen al chipului unei persoane realizat pe baza relatarilor victimei sau ale martorilor. Portretvorbit = procedeu de identificare criminalistica bazat pe descrierea semnalmentelor infractorului de catre victima sau de catre martori. 2. Infatzishare a aspectului fizic shi moral al unui personaj intro opera literara; opera literara cu un asemenea contzinut. [Pl. shi: (inv.) portreturi] Din fr. portrait.

PORTRÉT portrete s. n. 1. Pictura desen sau fotografie care reda chipul unei persoane. V. tablou efigie. Intro rama linga soba portretul unei femei frumoase. Intrun coltz citeva jucarii de copii SADOVEANU O. VIII 22. Ochii portretului parura k se uita miratzi la el shi in acelashi timp shagalnici. ANGHELIOSIF C. L. 17. 2. Descriere (intro opera literara) a infatzisharii fizice sau a caracterului cuiva. Portretele lui Balcescu sint construite mai ales din trasaturi interioare din insushirile de caracter shi din deprinderile modelelor lui. VIANU A. P. 32. Scrierea... va desemna portretele oamenilor mari ce am vazut la acea epoca. ALECSANDRI S. 29. Pl. shi: (invechit) portreturi (ALECSANDRI T. 1422 NEGRUZZI S. I 77 KOGALNICEANU S. 12).

PORTRÉT s.n. 1. Desen pictura fotografie etc. care infatzisheaza chipul unei persoane. ♦ Portretrobot = portret care intruneshte trasaturile unui criminal cautat alcatuit dupa semnalmentele furnizate de mai multzi informatori decupanduse partzi din diferite fotografii ale altor oameni; (p. ext.) schema umana imaginetip. 2. Infatzishare a aspectului fizic shi moral al unui personaj intro opera literara. [Pl. te turi. / cf. fr. portrait].

PORTRÉT s. n. 1. desen pictura fotografie etc. care infatzisheaza chipul unei persoane. ♦ ~robot = portret care intruneshte trasaturile unui criminal cautat dupa semnalmentele furnizate de mai multzi informatori. 2. infatzishare a aspectului fizic shi moral al unui personaj intro opera literara. (< fr. portrait)

PORTRÉT ~e n. 1) (in artele plastice) Reprezentare (prin desen pictura gravura) a unei persoane; chip. 2) Descriere orala sau scrisa a unei persoane. 3) (in literatura) infatzishare shi tipizare artistica a personajului unei opere. ◊ ~ literar schitza sau nuvela documentara despre viatza shi activitatea unei persoane de vaza. /<fr. portrait

portret n. 1. imaginea unei persoane reprodusa prin pictura desen sau fotografie; 2. fig. asemanare perfecta: acest copil e portretul tatalui sau; 3. fig. descrierea exteriorului sau a caracterului unei persoane.

*portrét n. pl. e (fr. portrait d. portraire a zugravi ild. pourtraire compus al luĭ traire care corespunde cu rom. tragere). Figura chip imagine a uneĭ persoane reproduse pin pictura desemn fotografie orĭ altele: Iacint Rigaud a fost un pictor de portrete. Fig. Asemanare perfecta: acest baĭat e portretu luĭ tatasu (V. leit). Descrierea unuĭ caracter uneĭ epocĭ: La Bruyère exceleaza in portrete. Vulg. potret shi patret (rut. patrét).

patret sn vz portret

potree sf vz portret

potret sn vz portret

potrit sn vz portret

putret sn vz portret

emisiúneportrét s. f. Emisiune TV in care se prezinta portretul unei personalitatzi ◊ „[...] figura savantului roman [Gh. TZitzeica] ni sa infatzishat in adanca ei complexitate [...] duminica 5 februarie cand [...] televiziunea a difuzat [...] o convingatoare emisiuneportret [...]” R.lit. 9 II 84 p. 17 (din emisiune + portret)

filmportrét s. n. Film in care se schitzeaza portretul unei personalitatzi ◊ „«Cimarron» este un filmportret.” I.B. 10 XII 66 p. 2. ◊ „«Singuratatea unui cantaretz de fond» este titlul filmului portret cum il denumesc ziarele franceze care regizorul C.M. la consacrat lui Yves Montand.” I.B. 11 II 75 p. 4. ◊ „Un filmportret: portretul unui om al zilelor noastre.” Sc. 30 I 76 p. 4. ◊ „Filmportret evocare a personalitatzii unuia dintre pionierii aviatziei germane de la sfarshitul secolului trecut.” R.l. 30 VII 84 p. 4; v. shi Sapt. 28 II 69 p. 1 I.B. 18 IV 74 p. 2 Sc. 12 VI 74 p. 6; v. shi videocasetofon (din film + portret; cf. fr. filmportrait; DMC 1974)

portrét s. n. pl. portréte

portrét s. n. pl. portréte

portret

PORTRÉT s. (ARTE) chip (inv.) obraz. (Ia facut ~ul in ulei.)

PORTRET s. (ARTE) chip (inv.) obraz. (Ia facut ~ in ulei.)

portrét (portréte) s. n. Imagine care reprezinta chipul unei persoane. Fr. portrait. Der. portretist s. m. (pictor de portrete) din fr. portraitiste; portretiza vb. (a realiza un portret a face portretul literar).

PORTRET (< fr. portrait) Descriere in proza sau in versuri in care sint infatzishate trasaturile fizice sau morale ale unei persoane. Portretul este folosit k modalitate de individualizare in operele epice de sine statatoare. Astfel de portrete le aflam in scrierile din antichitate (Caracterele lui Teofrast) apoi in etapa clasicismului (Caracterele lui La Bruyère) iar in literatura noastra Oameni cari au fost de N. Iorga. Portretul poate fi fizic psihic sau moral. In portretul fizic sau prosopografia predomina indeosebi trasaturile fizice (infatzishare port gesturi etc.). Ex. Portretul lui Petru cel Mare de I. Neculce din Letopisetzul tzarii Moldovei. „Iara imparatul era om mare mai inalt decit totzi oamenii iara nu gros ratund la fatza shi cam smad shi care arunca citeodata din cap fluturind.” BUNICA Cu parul nins cu ochii mici SHi calzi de duioshie Aevea parco vad aici Icoana firavei bunici Din fragedami pruncie. Torcea torcea fus dupa fus Din zori shi pinan seara Cu furcan briu cu gindul dus Era frumoasa de nespus In portui de la tzara. Cata la noi asha de blind Senina shi tacuta Doar suspina din cind in cind La amintirea vreunui gind Din viatza ei trecuta. De cate ori priveam la ea Cu dor miaduc aminte Sfiala ce ma cuprindea Asemuindon mintea mea Duminecii prea sfinte. (SHT.O. IOSIF Poezii) In portretul psihic sau moral denumit shi ethopee sint infatzishate mai ales trasaturile sufleteshti (calitatzi defecte obiceiuri etc.). Ex. „Natura sa sfiit sa scada prin chinurile shi slabiciunile bolii pe acel tinar de shaizeci de ani voinic frumos sigur vesel tot numai sigurantza shi energie care era pentru noii prieteni carel vedeau des k shi pentru prietenii cei mai vechi shi poate nu din cei mai rai Ioan Luca Caragiale... Acest om cu impresionantul glas de impunere a credintzelor shi capriciilor sale cu gesturile stapinitoare zguduitoare nimicitoare de genial actor capabil de intentzii ironice shi de capricii rafinate.” (N. IORGA Oameni cari au fost) Ethopeea este folosita adesea sht k procedeu stilistic shi in retorica. Ex. Dezvaluirea degradarii morale a lui Calilina: „Intradevar a fost vreodata in vreun om atita putere de seductzie a tineretzii cit a fost de mare in acesta? El care in chip prea nerushinat indragea pe unii ajutora in chip nespus de criminal amorul altora promitea unora rodul pasiunilor lor altora moartea parintzilor lor nu numai instigindui dar chiar ajutindui.” (Cicero Catilinara a IIa) Uneori intrun portret sint imbinate shi trasaturile fizice shi cele psihice rezultand portretul integral. Ex. Clasicul portret al lui SHtefan cel Mare din Letopisetzul tzarii Moldovei de Gr. Ureche. „Fostau acest SHtefan voda om nu mare de stat minios shi degrab varsatoriu de singe nevinovat: de multe ori la ospetze omora fara judetz. Amintrilea era om intreg la fire nelenesh shi lucrul sau il shtia al acoperi shi unde nu gindeai acolo il aflai.” Prin extensiune obiectul portretului il mai pot forma shi animalele (portretul animalier). Ex. Portretul Pisicutzei din In muntzii Neamtzului de C. Hogash „Parcao vad shi acum; castanie peste tot cu botul mic shi cu narile largi cu capul fin shi taiat pe nishte linii dulci shi bine hotarite cu ochii negri mari shi vioi cu coama bogata cu gitul gros shi puternic cu pieptul lat cu trupul sprinten shi subtzire cu sholdurile largi cu piciorul fin shi nervos cu copitele mici shi ushor inclinate Pisicutza mea avea mai mult infatzisharea unul lucru de arta decit a unui cal de ham.” Un exemplu de portret animalier in versuri este acela al libelulei din Rapsodii de toamna de G. Topirceanu: „Mic cu solzi k de balaur Trupui fin se clatina Juvaer de smaltz shi aur Cu sclipiri de platina...” In afara portretului individual portret in carei zugravita o singura persoana exista shi portretul colectiv sau caracterizarea portretul unui grup al unei colectivitatzi cu caractere comune caracterizare ce poate fi realizata fie prin zugravirea unei intregi categorii de fiintze in ceea ce priveshte trasaturile comune caracteristice (Negustorii de altadata de N. Iorga) fie un singur individ k tip reprezentativ al colectivitatzii (Romanul de Alecsandri Fiziologia provintzialului de G. Negruzzi etc.). O alta forma a portretului shi a caracterizarii este caricatura deformare intentzionata k shi in pictura shi desen a portretului unei persoane in care trasaturile mai izbitoare indeosebi defectele sint exagerate in tendintza de a stirni risul cititorului. Ex. „Sotzul lui Carmen era inalt slab plat papaluga cu degete prea lungi shi dintzi prea mari de cal cu ochii albashtri spalacitzi shi bulbucatzi cu par tzepos de un blond mort de pui plouat cu nas pornit parca sa impunga rosh k venit din ger popesc eu gura pungita barbie teshita git de pasare picioroanga excaladat de un melc de bulbucatura marului lui Adam cap tzuguiat urechi lalii. Bereta basca parca afirma o pretentzie juvenila shtrengareasca bufonizind shi mai intens capul care ar fi putut purta pe umeri o chivara de hirtie un fes de eunuc sau o scufa cu clopotzei shi zulufi multicolori.” (Din Arca lui Noe de IONEL TEODOREANU) Asemeni autoportretului pictural shi in literatura apare autoportretul frecvent in proza mai putzin folosit in versuri in care autorul ne infatzisheaza propriilei trasaturi fizice shi psihice uneori cu o nuantza de umor. Ex. de autoportret in proza: „SHtiu k eram atunci un baiet sfrijit prizarit shi fricos shi de umbra mea...” (ION CREANGA Fragment de biografie) Ex. autoportret in versuri: AUTOBIOGRAFIE POSTUMA Cit miam purtat prin lumea voastra pasul Povesteami fu povestea tuturora: Nascut la anul luna ziua ora... SHi mort la anul luna ziua ceasul... Mushtetzi shi barba rare. Fruntea nasul SHi gura potrivite. Prea sonora SHi fastuoasa muza mia fost sora; Parnasul patrie... shi cal Pegasul. Nu mai ramine nici o indoiala Cam suferit mereu de plictiseala K un englez cu splina ostenita... SHiasha mam vinturat k o naluca Miop shi slut cu hainan veci cernita; Iar semn particular purtam peruca. (M. CODREANU Cintecul deshertaciunii)