PÓRTO-FRÁNCO, porto-franco, s. n. Port³, parte dintr-un port sau dintr-o regiune de litoral, în care mărfurile nu sunt supuse taxelor vamale și nici altor formalități fiscale. [Var.: porto-fránc s. n.] – Din it. porto-franco.

PORTO-FRÁNCO s. n. Port³ (sau o parte a lui) în care, potrivit unei convenții speciale, mărfurile importate, exportate sau aflate în tranzit nu sunt supuse taxelor vamale. [Var.: porto-fránc s. n.] – Din it. porto-franco.

PORTO-FRÁNCO s. n. v. porto-franc.

PORTO-FRÁNCO s.n. v. porto-franc.

PORTO-FRÁNCO s. n. port în care mărfurile importate, exportate sau aflate în tranzit sunt scutite de taxele vamale. (< it. porto-franco)

PÓRTO-FRÁNC s. n. v. porto-franco.

port-franc sn vz porto-franco

porto-franc sn vz porto-franco

PORTO-FRÁNC s. n. v. porto-franco.

PORTO-FRÁNC s. n. Port cu organizare vamală specială, în care nu se plătesc taxe vamale la intrarea mărfurilor în port, ci numai la ieșire. Sulina e porto-franc. Marfa intră fără vamă. BART, E. 326. – Variantă: porto-fránco s. n.

PORTO-FRÁNC s.n. Port cu regim vamal special în care mărfurile importate sau aflate în tranzit sunt scutite de taxe de intrare și de ieșire. [Var. porto-franco s.n. / < it. porto-franco].

porto-franc n. port în care mărfurile importate sunt libere de vamă.

*porto-fránc n., pl. urĭ (it. porto franco). Port liber, port în care mărfurile intră fără să plătească vamă (cum e azĭ Sulina și cum aŭ fost Galațiĭ de la 1834 pînă la 1882).

!pórto-fránco s. n., pl. pórto-fránco

porto-fránco s. n.

porto-franc