PORT³ porturi s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile prevazut cu instalatziile necesare pentru acostarea adapostirea shi reparatzia navelor pentru transportul de marfuri shi de calatori. 2. Orash care are un port (1). Din fr. port it. porto.

port² sn [At: CALATORIE IV 27^r/11 / V: (ivr) porto / Pl: ~uri / E: ngr πόρτο it porto fr port] 1 Loc situat pe malul unei ape navigabile amenajat cu instalatzii pentru acostare incarcare descarcare shi reparare a navelor Si: (inv) liman. 2 (Pex) Orash cu port² (1).

PORT³ porturi s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile prevazut cu instalatziile necesare pentru acostarea incarcarea descarcarea shi repararea navelor. 2. Orash care are un port (1). Din fr. port it. porto.

PORT ⁴ porturi s. n. 1. Loc situat pe malul unei mari al unui fluviu sau al altei ape navigabile aparat de valuri shi de curentzi amenajat cu toate instalatziile necesare pentru acostarea incarcarea descarcarea shi repararea navelor. V. chei. In coshuri avea lamii shi portocale cu care venise desigur din port de la Dunare. DUMITRIU N. 104. Dupa citziva pashi se oprira k sa priveasca la un vapor care intra in port. BART E. 163. Zgomotul din port patrunde slab de tot in incaperea scunda. DUNAREANU N. II. 2. Orash care are un astfel de loc amenajat. Cind soarele ajungea la zenit portul mut poleit intro lumina orbitoare parea in arshitza zilei un orash mort... un orash fantoma. BART E. 19. Chinuit de dor de dragostea Axiniei a plecat in lume so intilneasca.... a ratacit pe mari prin porturi. DUNAREANU N. 101.

PORT s.n. 1. Loc adapostit la tzarmul unei ape unde pot statziona navele shi unde se afla instalatziile necesare pentru incarcarea shi descarcarea lor. 2. Orash cladit langa un port (1). [Cf. fr. port it. porto lat. portus].

PORT² s. n. 1. loc amenajat la malul unei acare permite statzionarea navelor shi asigura traficul de marfuri shi de pasageri executarea reparatziilor etc. 2. orash situat langa un port² (1). (< fr. port lat. portus)

PORT² ~uri n. 1) Loc pe malul unei ape navigabile special amenajat pentru statzionarea incarcarea shi descarcarea navelor. 2) Orash care dispune de un asemenea loc. /<fr. port it. porto

port n. 1. locul unde corabiile s’adapostesc de furtuna: a intra in port; 2. locul unde se incarca shi se descarca luntrele; 3. orash zidit pe langa un port: port pe Marea Neagra; 4. fig. loc de adapost de linishte: a ajunge in port.

2) *port n. pl. urĭ (lat. portus fr. port). Loc special unde corabiile se pot adaposti fara sa le bata valurile shi undes cheĭurĭ de incarcare saŭ descarcare a marfurilor: portu Constantza portu Galatzĭ. Orash ashezat pe malu mariĭ saŭ fluviuluĭ shi care are port. Fig. Liman loc de adapost: a ajunge in port. A face naufragiŭ in port a te ineca k TZiganu la mal; a face fiasco tocmaĭ cind era sa reusheshtĭ.

porto³ sn vz port³

oráshpórt s. n. Orash care traieshte mai ales prin portul sau ◊ „Miercuri orashulport Genova a ramas paralizat de greva generala.” Sc. 7 X 66 p. 6. ◊ „Am colindat marile orasheporturi Livorno shi Marsilia in care se intrepatrund vechiul shi modernul.” I.B. 5 I 71 p. 4. ◊ „60 de piese de o inestimabila valoare au fost donate recent muzeului din Bombay de catre serviciul vamal al marelui orashport.” Sc. 23 IX 76 p. 6; v. shi Cont. 21 XI 69 p. 10 Sc. 29 I 73 p. 4 R.l. 7 V 74 p. 2 4 XII 87 p. 6 (din orash + port)

portdebarcadér s. n. Debarcader de unde pleaca vaporashele de agrement ◊ „Pe Herastrau Floreasca Tei shi alte lacuri din Capitala navigheaza zilnic zeci de ambarcatziuni care pornesc din «porturiledebarcader».” Sc. 28 VII 61 p. 1 (din port + debarcader)

PortArthur n. port chinez ocupat de Japonezi in 1895 cedat temporar Rushilor cari fura aci impresuratzi in 1904 de Japonezi shi nevoitzi a capitula dupa o rezistentza eroica.

PortRoyal n. veche manastire franceza a benedictinilor fondata in 1204 transferata in 1626 la Paris unde deveni locul de retragere al catorva invatzatzi solitari k Arnauld Pascal etc. Ea fu distrusa de Ludovic XIV in 1709 k focar al jansenismului.

port s. n. (costume locuri de acostare) pl. pórturi

port (actziune conduita loc de acostare costum) s. n. (costume locuri de acostare) pl. pórturi

PORT s. (inv.) liman pristanishte scala schela. (~ la mare.)

PORT s. (inv.) liman pristanishte scala schela. (~ la mare.)

port (pórturi) s. n. Loc amenajat pentru nave. Fr. port it. porto. Der. portuar adj.; port(o)franc s. n. din fr. port franc it. porto franco; portulan s. n. din fr. portulan.

PETROVSKPORT v. Mahacikala.

PORT ARTHUR 1. v. Lüshun. 2. Batalia de la ~ una dintre bataliile Razboiului RusoJaponez (19041905). A inceput prin torpilarea a trei vase ruseshti de catre japonezi in rada portului P.A. (febr. 1904) shi sa sfarshit prin caderea orashului in mainile japonezilor dupa un lung asediu.

PORT BLAIR [po:t bléə] orash in India centru adtiv al teritoriului unional autonom Andaman shi Nicobar situat pe tzarmul SE al ins. Andaman de Sud; 1018 mii loc. (2001). Constr. navale. Prelucr. lemnului; productzie meshteshugareasca. Export de produse agricole. Pescuit. Muzeu etnologic. Ocupat de britanici (1789) a fost transformat in colonie penitenciara (18581945). Intre 1942 shi 1945 a fost ocupat de japonezi. A revenit Indiei in 1948.

PORT ELIZABETH [po:t ilízəbəθ] orash in Rep. Africa de Sud (Cape) situat la 660 km E de Cape Toen port la G. Algoa al Oc. Indian; 3034 mii loc. (1991). Aeroport. Constr. de automobile; ind. electrotehnica chimica textila de prelucr. a lemnului siderurgica a pielariei shi incaltzamintei a cimentului hartiei shi alim. Piatza agricola. Statziune balneoclimaterica. Export de lana citrice cereale min. de ifer mangan. Universitate (1964). In 1799 englezii au construit aici fortul Frederick in jurul caruia sa dezvoltat (din 1820) actualul orash.

PORT FLORENCE v. Kisumu.

PORT HARCOURT [po:t há:ko:t] orash in S Nigeriei port in delta Nigerului pe bratzul Bonny la 64 km de G. Guineii centru adtiv al statului Rivers; 7034 mii loc. (1991). Nod de comunicatzii. Aeroport. Rafinarie de petrol. Ind. aluminiului constr. de mashini (montaj de automobile camioane biciclete) a cauciucului sticlariei hartiei textila cimentului mobilei incaltzamintei shi alim. (tzigarete conserve de peshte). Export de petrol carbune cositor arahide ulei de palmier. Doua universitatzi (19751980).

PORT LOUIS [po:t lúïs] capitala statului Mauritius situata in NV ins. Mauritius la poalele vulcanului Peter Both (826 m); 1443 mii loc. (2000). Pr. centru politic economic shi cultural al tzarii. Port la Oc. Indian (a fost pr. punct de escala intre Europa shi Asia pana la deschiderea Canalului Suez). Aeroporturile Plaisance shi Plaines des Roches. Rafinarie de petrol. SHantier naval. Fabrici de ingrashaminte chimice de zahar tzigarete rom de prelucr. a cafelei shi a aloei. Universitate (1965). Muzeu de istorie naturala (1880); Muzeu de arta. Citadela (1838); catedrala romanocatolica Saint Louis (sec. 19) shi catedrala anglicana Saint James (sec. 19). Fundat in 1735 (k loc de escala pentru vasele care ocoleau Capul Bunei Sperantze) de guvernatorul francez Mahé de la Bourdonnais care ia atribuit numele lui Ludovic al XVlea (Louis) a devenit (1810) centru adtiv al coloniei britanice Mauritius iar din 1968 capitala statului independent Mauritius.

PORT LYAUTEY v. Kenitra.

PORT MORESBY [po:t mo:zbi] capitala statului PapuaNoua Guinee situata pe tzarmul SE al ins. Noua Guinee port la G. Papua al Marii Coralilor; 2541 mii loc. (2000). Aeroportul Jackson. Reparatzii navale. Rafinarie de petrol; ind. textila de prelucr. a lemnului (cherestea placaj) Export de cauciuc natural cafea shi cacao boabe copra lemn nuci de cocos minereuri de cupru aur argint. Universitate (1965). Intemeiat dupa ce zona a fost explorata (1873) de capitanul englez John Moresby; anexat de Imperiul Britanic in 1883; a devenit centru adtiv al terit. Papua administrat de UN Trust Territory of New Guineea; capitala statului independent PapuaNoua Guinee din 1975.

PORT OF SPAIN [po:t əv spéin] capitala statului TrinidadTobago situata in NV ons. Trinidad (Antilele Mici) pe tzarmul G. Paria; 491 mii loc. (2000). Port maritim. Aeroportul Piarco (la 26 km ESE de orash). Pr. centru economic politic shi cultural al tzarii. Rafinarii de petrol; reparatzii navale. Ind. petrochimica (mase plastice) de prelucr. a lemnului shi a tutunului mat. de constr. (tzigle) a incaltzamintei hartiei alim. (zahar uleiuri vegetale rom conserve margarina sh.a.). Export de petrol asfalt cafea zahar citrice. Universitatea Indiilor de Vest din St. Augustine. Muzeul Natzional (1898). Galerie de arta. Gradina botanica (1820). Forturile San Andreas (17851787) shi George (1904); catedralele anglicana (1816) tzi catolica (Sf. Treime 1832 in stil gotic); cladirea Parlamentului (sec. 19); Casa Roshie (19060 in stil neorenascentist in care se afla Curtea Suprema de Justitzie. Intemeiat de colonishtii spanioli in 1560 pe vatra vechiului sat indian numit Conquerabia; denumirea actuala dateaza din 1815. Centru adtiv al coloniei Trinidad (din 1797); reshed. adtiva a Federatziilor Indiilor de Vest (19581962) a devenit capitala statului TrinidadTobago (1962).

PORT SAID (BŪR SA’ῙD) orash in NE Egiptului pe tzarmul lagunei Bubayrat al Manzilah shi al M. Mediterane la intrarea in canalul Suez; 349 mii loc. (1996). Portofranco. Nod de comunicatzii. Aeroport. Ind. chimica (cauciuc) a sticlariei cosmeticii textila shi alim. Rafinarie de petrol. SHantiere navale. Constructzii de computere componente de generatoare electrice shi de baterii pentru automobile. Centru comercial. Export de bumbac orez sare. Fundat in 1859 de Compania Canalului Suez. Aici au debarcat trupele francobritanice in timpul crizei Suez (1956). Ocupat de Israel (malul estic) in timpul „Razboiului de shase zile” (1967). In 1975 Canalul de Suez a fost redeschis.

PORT STANLEY v. Stanley.

PORT SUDAN (BUR SUDAN) orash in NE Sudanului port la Marea Roshie situat la 645 km NE de Khartoum; 3082 mii loc. (1993). Ind. de prelucr. a petrolului textila (bumbac) shi alim. Reparatzii navale. Export de bumbac piei de animale arahide guma arabica etc. Legat prin pipeline de Khartoum. Orashul a fost construit in anii 19051909 pe vatra ashezarii Sawakin (Suakin).

PORT TALBOT [po:t tó:lbət] orash in Marea Britanie (TZara Galilor) port mineralier la G. Bristol; 376 mii loc. (1991). Mare centru siderurgic. Export de carbuni shi metal. Productzie de tabla de zinc. Fundat in 1147.

PORTDEFRANCE v. Nouméa.

PORTÉTIENNE v. Nouadhibou.

PORTGENTIL [porʒãtí] orash in partea de V a statului Gabon situat pe un promontoriu (capul Lopez) shi pe ins. Lopez la gura de varsare a fl. Ogooué in Oc. Atlantic la 161 km SV de Libreville; 792 mii loc. (1993). Port petrolier. Aeroport. Expl. de petrol shi gaze naturale; ind. de prelucr. a petrolului shi a lemnului (mobila) chimica electronica textila shi alim. Reparatzii navale. Export de lemn petrol shi de produse agricole tropicale.

PORTROYAL [portruaiəl] manastire de calugaritze bernardine la SV de Paris intemeiata in 1204 de Matilde Garlanda. Intre 1636 shi 1705 a fost centrul jansenismului. Aici au lucrat savantzi k B. Pascal C. Lancelot sh.a. iar A. Arnauld shi P. Nicole au elaborat celebra „Logica de la PortRoyal” (1662).

PORTVILA (VILA) capitala statului Vanuatu situata in SV ins. Efate port la G. Mele al Oc. Pacific; 293 mii loc. (1999). Aeroportul Bauerfield. Centru comercial. Ind. mat. de constr. shi alim. (prelucr. carnii conserve de peshte). Turism. Export de mangan. Universitate (1989).

SAINT PETER [sent pí:tər] PORT orash in Marea Britanie in ENE ins. Guernsey (insulele Normande) centrul adtiv al ins. Guernsey; 164 mii loc. (2001). Port turistic shi comercial (legume shi flori) in S Marii Manecii. Biserica Sf. Petru (sec. 11) castelul Cornet (sec. 13); Royal Court House (1799); cladirea Colegiului Elizabeth (1826; colegiul a fost fondat in 1563). Mentzionat documentar in 1048.