PORÓINIC, poroinici, s. m. Nume dat mai multor plante erbacee din familia orhideelor, cu frunze oblonge, lucitoare, cu flori mari, plăcut mirositoare, grupate într-un spic și care cresc în păduri umede și umbroase (Orchis). – Et. nec.

poroinic, ~ă [At: LB / V: (îrg) ~ran~ (A și: poranic), ~ranici, ~rănici, (reg) pur~, puroinică / Pl: ~ici, ~ice / A și: (rar) ~nic / E: nct] 1 sm (Reg; șîs poranic bun) Plantă orhidee cu tulpina dreaptă, frunze mari și lucioase, cu florile purpurii în spic, din tuberculii căreia se prepară salepul Si: (reg) bujor, gemănariță, limba-cucului, salep, sculătoare, untul-vacii (Orchis mascula). 2 sm Plantă erbacee cu flori mari roșii-purpurii, parfumate, cu frunzele inferioare mari, ascuțite, lucioase, groase și cărnoase Si: (reg) bujorei, bujori, gemănariță, sculătoare, untul-vacii (Orchis militaris). 3 sm (Mol) Untul-vacii (Orchis morio). 4 sm (Bot; reg) Gemănariță (Orchis papilionacea). 5 smf Plantă cu frunze mari, lungi, lucioase și cu florile mari, roșii-brune, cu fructe roșii-purpurii, în spic conic Si: (reg) bujori, gemănariță, sculătoare, untul-vacii (Orchis purpurea). 6 sm (Bot; reg îc) ~-alb Stupiniță (Platanthera bifolia). 7 sm (Bot; reg; lpl; îf puroinici) Săbiuță (Gladiolus imbricatus). 8 smf (Mun; îf puroinică) Plantă mică, cu frunze lungi, lucioase și flori albastre, adunate în vârful tulpinii, nedefinită mai îndeaproape. 9 a (Mun; îf puroinic) Albastru. 10 a (Mun; îaf) Liliachiu.

PORÓINIC, poroinici, s. m. Nume dat mai multor plante erbacee din familia orhideelor, cu tuberculi, cu frunze oblonge, lucitoare, cu flori mari, plăcut mirositoare, grupate într-un spic și care cresc în păduri umede și umbroase (Orchis). – Et. nec.

PORÓINIC s. m. Nume dat unor plante erbacee cu frunze și cu flori mari, în formă de cască, care cresc în pădurile umede și umbroase; din tuberculele lor se prepară salepul (specii de Orchis).

PORÓINIC ~ci m. Plantă erbacee de pădure cu tuberculi, având flori mari, plăcut mirositoare. /Orig. nec.

poróĭnic m. (d. roĭ?). Mold. O plantă din familia orchideelor din ale căreĭ tubércule se prepară salepu (órchis). – Se numește și poránic, untișor și gemănariță.

poranic² sm vz poroinic

poranici^[1] sm vz poroinic

porănici^[1] sm vz poroinic

puroinic, ~ă sm, a vz poroinic

poránic, V. poroĭnic.

!poróinic (-roi-) s. m., pl. poróinici

poróinic s. m. (sil. -roi-), pl. poróinici

PORÓINIC s. v. bujorel, gemănariță, stupiniță, untul-vacii.

PORÓINIC s. (BOT.) 1. (Orchis purpurea) (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, untul-vacii. 2. (Orchis militaris) (reg.) bujor, bujorei (pl.), gemănariță, sculătoare, untul-vacii. 3. (Orchis mascula) salep, (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, limba-cucului, untul-vacii.

POROINIC s. (BOT.) 1. (Orchis purpurea) (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, untul-vacii. 2. (Orchis militaris) (reg.) bujor, bujorei (pl.), gemănariță, sculătoare, untul-vacii. 3. (Orchis mascula) salep, (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, limba-cucului, untul-vacii.

poroinic s. v. BUJOREL. GEMĂNARIȚĂ. STUPINIȚĂ. UNTUL-VACII.

poróinic (poróinici), s. m. – Specie de orhidee (Orchis speciosa, Orchis fusca). – Var. porănic(i), poranic(i), puroinic. Probabil din sl. pora „forță” cu suf. -nic (Cihac, II, 299), datorită întrebuințării tuberculilor săi ca fortificant, cf. salep; v. și poară, porav. Der. din bg. poroi „torent” (Conev 45) sau din roi (Scriban) este improbabilă. Formele cuvîntului arată o apropiere de roi și puroi.