11 definitzii pentru ponta (areta)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PONTÁ3 pers. 3 ponteaza vb. I. Intranz. (Despre cainii de vanatoare) A se opri in loc pentru a adulmeca sau a atzinti vanatul. ♦ Tranz. A pironi cu privirea a atzinti animalul urmarit. [Var.: (rar) poantá vb. I] Din fr. pointer.

ponta3 [At: ENC. VET. 697 / V: (rar) poan~ / Pzi: 3 ~teaza / E: fr pointer „a avansa a se ridica in poante”] 1 vi (D. caini de vanatoare) A se opri in loc nemishcat in anumite pozitzii caracteristice cand a gasit vanatul Si: a areta. 2 vt A pironi cu privirea animalul urmarit pentru al imobiliza.

PONTÁ3 pers. 3 ponteaza vb. I. Intranz. (Despre cainii de vanatoare) A se opri in loc (cu capul ridicat cu urechile ciulite) pentru a adulmeca sau a atzinti vanatul. ♦ tranz. A pironi cu privirea a atzinti animalul urmarit. [Var.: (rar) poantá vb. I.] Din fr. pointer.

PONTÁ3 vb. I. intr. (despre caini) a se opri in loc pentru a adulmeca vanatul; a areta. II. tr. a tzinti (un animal) cu privirea pentru al prinde. (< fr. pointer)

A PONTÁ3 pers. 3 ~eáza intranz. (mai ales despre ogari) A se opri (brusc) locului adulmecand vanatul. /<fr. pointer

POANTÁ vb. I v. ponta3.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pontá (a ~) vb. ind. prez. 3 ponteáza

pontá vb. ind. prez. 3 sg. ponteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PONTA vb. a areta. (Ogarul ~ vinatul.)

Intrare: ponta (areta)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ponta
  • pontare
  • pontat
  • pontatu‑
  • pontand
  • pontandu‑
singular plural
  • ponteaza
  • pontatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pontez
(sa)
  • pontez
  • pontam
  • pontai
  • pontasem
a II-a (tu)
  • pontezi
(sa)
  • pontezi
  • pontai
  • pontashi
  • pontaseshi
a III-a (el, ea)
  • ponteaza
(sa)
  • ponteze
  • ponta
  • ponta
  • pontase
plural I (noi)
  • pontam
(sa)
  • pontam
  • pontam
  • pontaram
  • pontaseram
  • pontasem
a II-a (voi)
  • pontatzi
(sa)
  • pontatzi
  • pontatzi
  • pontaratzi
  • pontaseratzi
  • pontasetzi
a III-a (ei, ele)
  • ponteaza
(sa)
  • ponteze
  • pontau
  • pontara
  • pontasera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • poanta
  • poantare
  • poantat
  • poantatu‑
  • poantand
  • poantandu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • poanteaza
(sa)
  • poanteze
  • poanta
  • poanta
  • poantase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • poanteaza
(sa)
  • poanteze
  • poantau
  • poantara
  • poantasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ponta, pontezverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre cainii de vanatoare) A se opri in loc pentru a adulmeca sau a atzinti vanatul. DEX '09 MDN '00
    sinonime: areta
    • 1.1. tranzitiv A pironi cu privirea a atzinti animalul urmarit. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.