3 definiții pentru pobedit (part.)
Explicative DEX
pobedésc v. tr. (vsl. po-bĭediti. V. podidesc). L. V. Înving.
Relaționale
POBEDÍ vb. v. bate, birui, cuceri, înfrânge, întrece, învinge, ocupa, subjuga, supune.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
pobedí (-désc, -ít), vb. – A învinge. – Var. povedi. Sl. pobĕditi (Miklosich, Lexicon, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, înv. – Der. podidi, vb. (a învinge, a întrece, a cîștiga), probabil prin asimilare (din sl. podŭdati „a supune”, după Tiktin; din sl. poduiti, după Candrea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pobedit (part.)
pobedit2 (part.) participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
pobedire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)