6 definiții pentru pobedi

Explicative DEX

pobedi vt [At: PSALT. 184 / V: ~vedi[1] / Pzi: ~desc / E: slv побѣдити] (Înv) 1 A învinge. 2 A supune. corectată

  1. În original, incorect tipărit: ~vedi~ LauraGellner

povedi2 v vz pobedi

pobedésc v. tr. (vsl. po-bĭediti. V. podidesc). L. V. Înving.

Relaționale

POBEDÍ vb. v. bate, birui, cuceri, înfrânge, întrece, învinge, ocupa, subjuga, supune.

pobedi vb. v. BATE. BIRUI. CUCERI. ÎNFRÎNGE. ÎNTRECE. ÎNVINGE. OCUPA. SUBJUGA. SUPUNE.

Etimologice

pobedí (-désc, -ít), vb. – A învinge. – Var. povedi. Sl. pobĕditi (Miklosich, Lexicon, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, înv.Der. podidi, vb. (a învinge, a întrece, a cîștiga), probabil prin asimilare (din sl. podŭdati „a supune”, după Tiktin; din sl. poduiti, după Candrea).

Intrare: pobedi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pobedi
  • pobedire
  • pobedit
  • pobeditu‑
  • pobedind
  • pobedindu‑
singular plural
  • pobedește
  • pobediți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pobedesc
(să)
  • pobedesc
  • pobedeam
  • pobedii
  • pobedisem
a II-a (tu)
  • pobedești
(să)
  • pobedești
  • pobedeai
  • pobediși
  • pobediseși
a III-a (el, ea)
  • pobedește
(să)
  • pobedească
  • pobedea
  • pobedi
  • pobedise
plural I (noi)
  • pobedim
(să)
  • pobedim
  • pobedeam
  • pobedirăm
  • pobediserăm
  • pobedisem
a II-a (voi)
  • pobediți
(să)
  • pobediți
  • pobedeați
  • pobedirăți
  • pobediserăți
  • pobediseți
a III-a (ei, ele)
  • pobedesc
(să)
  • pobedească
  • pobedeau
  • pobedi
  • pobediseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „pobedi

Visit YouGlish.com