PLÚTA¹ plute s. f. Ansamblu format din trunchiuri de copac prinse impreuna shi destinat transportului bushtenilor pe ape curgatoare. ◊ Expr. A face pluta = a inota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cadea dea pluta = a cadea intins la pamant. ♦ Platforma de lemn plutitoare folosita pentru salvare pe apa. ♦ Plutafar = pluta mare cu o baliza din panouri shi o instalatzie de semnale de ceatza servind pentru orientare. Din bg. pluta.

pluta¹ sf [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 117/30 / V: pliu~ / Pl: ~te / E: bg плута srb pluta] 1 Ambarcatziune ushoara plutitoare uneori prevazuta cu flotoare construita din trunchiuri de copac prinse impreuna destinata transportarii trunchiurilor de copac pe apele curgatoare Si: (inv) plutitoare (12) (reg) pod² (23). 2 (D. oameni; ie) A face ~ta A se mentzine la suprafatza apei plutind in pozitzie orizontala rigida. 3 (Reg; d. peshti; ie) A ieshi ~ A ieshi la suprafatza apei plutind. 4 (Reg; ie) A cadea dea ~ta A cadea intins la pamant. 5 Platforma de lemn plutitoare folosita pentru salvare pe apa. 6 (Ic) ~far Pluta (5) mare cu o baliza din panouri shi o instalatzie de semnale de ceatza servind pentru orientare. 7 (Ivr) Dispozitiv alcatuit din doua prajini sau doi razlogi legatzi la capete care se ashaza manushile de in sau canepa la topit.

PLÚTA¹ plute s. f. Ambarcatzie ushoara plutitoare uneori prevazuta cu flotoare construita din trunchiuri de copac prinse impreuna shi destinata transportului trunchiurilor pe ape curgatoare. ◊ Expr. A face pluta = a inota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cadea dea pluta = a cadea intins la pamant. ♦ Platforma de lemn plutitoare folosita pentru salvare pe apa. ◊ Plutafar = pluta mare cu o baliza din panouri shi o instalatzie de semnale de ceatza servind pentru orientare. Din bg. pluta.

PLÚTA plute s. f. 1. Ambarcatzie ushoara facuta din trunchiuri de copac prinse intre ele prin chingi sau prin scoabe de fier shi transportate astfel pe ape curgatoare la fabricile de cherestea sau la porturi. Neputinduse taia drumuri largi pe poalele muntzilor se da drumul copacilor retezatzi pe apa shi omul insushi coboara cu ajutorul plutei pe Bistritza. CALINESCU I. C. 7. Luneca pluta ushor pe la Gura Capritzii. VLAHUTZA O. A. II 170. Ushoara k o sageata o pluta... se rapede in salturi pe povirnishul apei. RUSSO O. 105. ◊ (In basme) Bastonashul il lua Pluta pe apal punea. PASCULESCU L. P. 205. ◊ Expr. (Rar) A cadea dea pluta = a cadea intins la pamint. Nebun sarunca dinsa din tot al ei avint Dar luneca shi cade dea pluta la pamint. COSHBUC P. II 189. A face pluta = a inota plutind orizontal pe spate. SHtia sa faca pluta inota voiniceshte cu o mina sau cu amindoua pe un umar sau altul. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 41. 2. Specie de plop ale carui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului dind coroanei o forma de piramida lunga shi ingusta; se planteaza adesea pentru impodobirea aleilor (Populus pyramidalis). O pluta stufoasa statea mai jos cu radacinile dezvelite shi pornita sa cada. GALACTION O. I 297. Case plute batrine de vreme shi de iarna troieni cit dealurile ograzi de pruni shire de paie shi stoguri de coceni toate fug shi se afunda in urma ei. DELAVRANCEA S. 34. 3. Stratul exterior poros elastic shi mai ushor decit apa al scoartzei unor specii de stejar (Quercus suber) care cresc in tzarile din bazinul Mediteranei occidentale; serveshte la fabricarea dopurilor a colacilor de salvare etc. ♦ (Rar) Dop din aceasta materie. Alege o pluta o shterge cu cirpa o apasa incet shi mai shterge o data flaconul intreg. C. PETRESCU C. V. 260. ♦ Piesa de lemn sau de alt material ushor care se leaga de sfoara unditzei pentru a o face sa pluteasca la suprafatza apei. Arunca unditza shi nu trecu mult shi vazu pluta unditzei mishcinduse. ISPIRESCU L. 380. ♦ Bucatzica de lemn ushor in care se infige fitilul candelei.

PLÚTA¹ ~e f. 1) Platforma plutitoare formata din trunchiuri de copaci prinshi impreuna shi transportatzi pe o apa curgatoare. 2) Ambarcatzie simpla facuta din bushteni sau din scanduri unite intre ele. /<bulg. pluta

pluta f. 1. mare si frumos arbore ce se cultiva adesea pentru impodobirea aleelor (Populus pyramidalis); 2. stejar cu coaja mai moale intrebuintzat in industrie (Quercus suber); 3. substantza elastica din care se fac tablitze dopuri shi un carbune intrebuintzat in pictura; 4. grinzi legate laolalta ce innoata in apa: pod de plute; 5. bucatzica de lemn la o unditza; 6. Bot. Munt. nufar. [Slav. PLUTĬ].

plúta f. pl. e (vsl. *plutva sirb. plutva pluta plût pluta [de dop] rus. plot ruda cu vgr. plotós plutitor. V. plavie flota). Aparat de plutire compus din maĭ multe grinzĭ unite intre ele shi care a fost primu fel de corabie pe riurĭ: braziĭ din muntziĭ Moldoveĭ se prefac in plute shi se scurg pe Siret la Galatzĭ. Un fel de plop alb (pópulus álba) care creshte pe linga ape (Munt.) numit shi plutash (Bz.). Substantza densa shi foarte ushoara care o produce scoartza unuĭ fel de stejar (quércus súber) shi din care se fac dopurĭ talpĭ sh. a. (Acest stejar creshte pin Portugalia Spania sudu Franciiĭ Italia Algeria sh. a. Recolta pluteĭ se face primavara pin taĭeturĭ care despart scoartza in placĭ). Bucatzica de lemn de papura orĭ un dop de pluta care sustzine pe apa sfoara uneĭ unditze. Bucata de dop de pluta care sustzine ĭasca in candela. (Poate fi shi o turta de portzelan cava shi perforata la mijloc saŭ o lama de tinichea sprijinita de marginile vasuluĭ shi incovoĭata pina la suprafatza untdelemnuluĭ). Nufar (alb) plutnitza (Munt.). In Serbia plĭuta.

pliuta¹ sf vz pluta¹

plĭúta V. pluta.

plúta¹ (ambarcatziune copac obiect de pluta) s. f. g.d. art. plútei; pl. plúte

plúta (ambarcatzie copac obiect de pluta) s. f. pl. plúte

PLÚTA s. (prin Mold. shi Olt.) pod (inv.) plutitoare (frantzuzism inv.) radou. (~ purtata de ape.)

PLUTA s. (prin Mold. shi Olt.) pod (inv.) plutitoare (frantzuzism inv.) radou. (~ purtata de ape.)

a face pluta pe spate expr. (intl.) a fi inecat.

a veni cu pluta pe Bistritza expr. 1. a proveni din mediul rural. 2. a avea naivitatea omului simplu de la tzara; a fi credul.

a veni cu pluta pe conducta expr. a fi prost / nerod / natang.

venit cu pluta expr. (iron.) 1. provenit din mediul rural. 2. naiv credul. 3. rupt de realitate.