plurivalent, ~ă a [At: DN² / Pl: ~nți, ~e / E: fr plurivalent] 1 (D. substanțe) Care are mai multe valențe Si: polivalent (1). 2-3 Polivalent (3-4). 4 (Fig) Multilateral.

PLURIVALÉNT, -Ă adj. Polivalent. [< fr. plurivalent, cf. lat. plus – mai mult, valere – a valora].

PLURIVALÉNT, -Ă adj. 1. polivalent. ◊ (fig.) multilateral. 2. (biol.) cu mai mulți cromozomi reuniți. (< fr. plurivalent)

plurivalént adj. m., pl. plurivalénți; f. plurivaléntă, pl. plurivalénte

plurivalént adj. m., pl. plurivalénți; f. sg. plurivaléntă, pl. plurivalénte

PLURIVALÉNT adj. 1. v. polivalent. 2. v. complex.

PLURIVALENT adj. 1. multivalent, polivalent. (Substanțe chimice ~.) 2. complex, multilateral, polivalent, (livr.) plural, (rar) plurilateral, polilateral. (Aspecte ~.)

PLURI- „mai mulți, numeroși”. ◊ L. plus, pluris „mai mult” > fr. pluri-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. pluri-. □ ~flor (v. -flor), adj., (despre plante) cu mai multe flori; ~form (v. -form), adj., cu mai multe forme; ~par (v. -par), adj., 1. Care a născut de mai multe ori. 2. (Despre animale) Care naște mai mulți pui deodată; ~valent (v. -valent), adj., 1. (Despre substanțe) Care se poate prezenta în compușii săi în diferite stări de valență. 2. Cu mai mulți cromozomi reuniți; ~valv (v. -valv), adj., cu mai multe valve; ~voc (v. -voc), adj., cu mai multe înțelesuri; ~vor (v. -vor), adj., 1. (Despre plante) Care se dezvoltă pe mai multe substraturi. 2. (Despre paraziți) Care trăiește pe mai multe gazde. 3. Cu nutriție variată.