11 definiții pentru pleșcar
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLEȘCÁR, -Ă, pleșcari, -e, s. m. și f. (Fam.) Persoană care umblă după chilipiruri; chilipirgiu, pleșcaș (2). – Pleașcă + suf. -ar.
pleșcar sm [At: CREANGĂ, GL. 4/6 / Pl: ~i / E: pleașcă1 + -ar] 1 (Fam; prt) Persoană care umblă după chilipiruri Si: chilipirgiu, (rar) pleșcaș (2). 2 (Reg) Om mincinos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLEȘCÁR, pleșcari, s. m. (Fam.) Persoană care umblă după chilipiruri; chilipirgiu, pleșcaș (2). – Pleașcă + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PLEȘCÁR, pleșcari, s. m. (Rar) Cel care umblă după pleașcă; chilipirgiu. Mici și aprigi pleșcari pe picior erau gata să cumpere, să vîndă și să transporte oricînd, orice, oriunde. GALAN, B. I 20. Fiecare scotea la iveală faptele săvîrșite de Lascăr Catargiu și de ruginiții și pleșcarii din preajma lui. PAS, L. I 280.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PLEȘCÁR ~i m. fam. Persoană care umblă după pleașcă; chilipirgiu. /pleașcă + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pleșcár m. (d. pleașcă). Fam. Chilipirgiŭ, care umblă după cîștigurĭ fără muncă. – Fem. -ăreásă orĭ -íță, pl. ese, ițe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pleșcár (fam.) s. m., pl. pleșcári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pleșcár s. m., pl. pleșcári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLEȘCÁR s. v. chilipirgiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PLEȘCAR s. chilipirgiu, pomanagiu, (rar) pleșcaș. (E un ~ ordinar.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
pleșcar, -ă, pleșcari, -e s. m., s. f., adj. (om) pomanagiu, chilipirgiu
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
pleșcar, pleșcarisubstantiv masculin pleșcară, pleșcaresubstantiv feminin
- sinonime: chilipirgiu pleșcaș pomanagiu
- Mici și aprigi pleșcari pe picior erau gata să cumpere, să vîndă și să transporte oricînd, orice, oriunde. GALAN, B. I 20. DLRLC
- Fiecare scotea la iveală faptele săvîrșite de Lascăr Catargiu și de ruginiții și pleșcarii din preajma lui. PAS, L. I 280. DLRLC
-
etimologie:
- Pleașcă + sufix -ar. DEX '09 DEX '98