5 definiții pentru plantaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
plantaj sn [At: LM / V: (înv) ~agiu / Pl: ~e / E: fr plantage, ger Plantage] 1-2 (Înv) Plantare (1-2). 3 (Înv) Așezare. 4 Plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior și îngrijită intensiv, în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. 5 (Pex) Arbore de pe un plantaj (4).
PLANTÁJ s.n. Plantare. ♦ Plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior, și îngrijită intensiv în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. ♦ Arbore dintr-o astfel de plantație. [< fr. plantage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANTÁJ s. n. plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior, și îngrijită intensiv în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. ◊ arbore dintr-o astfel de plantație. (< fr. plantage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plantagiu sn vz plantaj
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plantáj s. n., pl. plantáje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||