PLÁK placi s. f. 1. (De obicei urmat de determinari care indica materia) Bucata de material cu fetzele plane shi cu o grosime uniforma shi mult mai mica decat celelalte doua dimensiuni. ◊ Placa aglomerata = placa (1) obtzinuta prin aglomerarea cu liantzi sintetici a ashchiilor de lemn din sortimente inferioare sau din desheuri de la exploatarea shi industrializarea lemnului. Placa turnanta sau (invartitoare) = disc de otzel sau de fonta sau pod cu tablier metalic care se poate invarti in plan orizontal in jurul axei sale verticale shi care serveshte la intoarcerea vehiculelor feroviare la trecerea lor de pe o linie pe alta etc. Placa fotografica = placa (1) de sticla cu una dintre fetze acoperita cu o emulsie fotosensibila folosita indeosebi pentru realizarea negativelor fotografice in spectroscopie in microscopie etc. 2. Disc de ebonita care se imprima vibratziile vocii sau ale unui instrument muzical spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului al patefonului al pickupului. ◊ Expr. (Fam.) A schimba placa = a schimba subiectul unei discutzii (care a ajuns sa plictiseasca) sau atitudinea fatza de cineva. 3. (Inv.) Tablitza de ardezie care invatzau sa scrie shcolarii incepatori. 4. (Tipogr.) Foaie de metal care se imprima literele.(Med.) Proteza dentara mobila. Placa dentara. 6. (In sintagma) Placa funerara = placa de metal de marmura etc. fixata pe o piatra de mormant care este scris numele persoanei decedate anii de viatza un epitaf etc. Din fr. plaque.

plak sf [At: STAMATI D. / V: (inv) ~cua (Pl: placue) (reg) ~aga ~atca / Pl: placi (inv) ~ace / E: fr plaque cf ger Platte] 1 (Urmat de determinari care indica materialul) Bucata de material cu fetzele plane shi cu grosimea uniforma shi mult mai mica decat celelalte doua dimensiuni. 2 (Is) ~ fotografica Bucata de sticla care este depus un strat dintro substantza sensibila la actziunea luminii shi care este folosita pentru obtzinerea imaginilor fotografice negative sau pozitive. 3 (Is) ~ aglomerata Placa (1) fabricata prin aglomerarea cu liantzi sintetici a ashchiilor de lemn din sortimente inferioare sau din desheuri de la exploatarea shi industrializarea lemnului. 4 (Is) ~ turnanta (sau invartitoare) Disc de otzel sau de fonta ori pod cu tablier metalic care se poate invarti in plan orizontal in jurul axei sale verticale shi care serveshte la intoarcerea vehiculelor de cale ferata la trecerea lor de pe o linie pe alta etc. 5 Disc de ebonita care se imprima vibratziile vocii sau ale unui instrument muzical pentru a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului al patefonului sau al pickupului Si: disc. 6 (Fam; ie) A schimba ~k A schimba subiectul unei discutzii care a ajuns sa plictiseasca. 7 (Iae) A schimba atitudinea fatza de cineva. 8 (Ie) A pune ~k Se spune despre cineva care are obiceiul sa vorbeasca mult sau sa repete mereu aceleashi lucruri. 9 (Asr) Placa (1) de ardezie care invatzau sa scrie (cu condei de piatra) shcolarii incepatori Si: tablitza. 10 (Tip) Foaie de metal care se imprima literele. 11 (Med; is) ~ mucoasa Leziune care apare pe mucoase in sifilisul secundar. 12 (Med; shis ~ dentara) Proteza dentara mobila. 13 (Is) ~ funerara Placa (1) de metal sau de marmura fixata pe o piatra de mormant care este scris numele persoanei decedate anii de viatza un epitaf etc.

PLÁK placi s. f. 1. (De obicei urmat de determinari care indica materia) Bucata de material cu fetzele plane shi cu o grosime uniforma shi mult mai mica decat celelalte doua dimensiuni. ◊ Placa aglomerata = placa (1) obtzinuta prin aglomerarea cu liantzi sintetici a ashchiilor de lemn din sortimente inferioare sau din desheuri de la exploatarea shi industrializarea lemnului. Placa turnanta (sau invartitoare) = disc de otzel sau de fonta sau pod de tablier metalic care se poate invarti in plan orizontal in jurul axei sale verticale shi care serveshte la intoarcerea vehiculelor feroviare la trecerea lor de pe o linie pe alta etc. Placa fotografica = placa (1) de sticla cu una dintre fetze acoperita cu o emulsie fotosensibila utilizata indeosebi pentru realizarea negativelor fotografice in spectroscopie in microscopie etc. 2. Disc de ebonita care se imprima vibratziile vocii sau ale unui instrument muzical spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului al patefonului al pickupului. ◊ Expr. (Fam.) A schimba placa = a schimba subiectul unei discutzii (care a ajuns sa plictiseasca) sau atitudinea fatza de cineva. 3. (Inv.) Tablitza de ardezie care invatzau sa scrie shcolarii incepatori. 4. (Tipogr.) Foaie de metal care se imprima literele. 5. (Med.) Proteza dentara mobila. Placa dentara. 6. ◊ (In sintagma) Placa funerara = placa de metal de marmura etc. fixata pe o piatra de mormant care este scris numele persoanei decedate anii de viatza un epitaf etc. Din fr. plaque.

PLÁK placi s. f. Piesa solida cu grosimea uniforma shi relativ mica fatza de celelalte doua dimensiuni. Dupaamiaza cerul sa acoperit. Marea e griverzuie shi rece privirii k o placa de zinc iarna in ger. C. PETRESCU I. II 251. [Ciinele] a ieshit din curte k sa nu se mai inapoieze niciodata ducind cu el... zgarda cu placi de nichel de la gitui. GALACTION O. I 308. ◊ Fig. Pestea albei dalba placa Ea acum zimbind se pleaca Suitan fundui luminos. EMINESCU E. P. 150. Placa fotografica = placa de sticla care este depus un strat de gelatina sau de colodiu in care este inglobata o substantza sensibila la actziunea luminii. ♦ Disc de ebonita care se imprima vibratziile vocii sau ale unui instrument muzical spre a fi apoi reproduse cu ajutorul patefonului. Peo fereastra strabatea o havaiana hirshciita peo placa uzata de patefon C. PETRESCU A. 310. ◊ Expr. (Familiar) A schimba placa = a schimba subiectul unei discutzii prea lungi sau monotone care a ajuns sa plictiseasca. ♦ Tablitza de ardezie care invatzau altadata sa scrie shcolarii incepatori. Ma frate ma gindesc undeo fi shi ceo fi facind profesorul al care tmi puse in mina abecedarul shi placa. SADOVEANU M. C. 34. Varianta: plátca (DELAVRANCEA S. 217) s. f.

PLÁK s.f. 1. Foaie de metal de lemn de sticla de ebonit etc. 2. Tabla tablitza care este scris sapat ceva. [Pl. placi. / < fr. plaque cf. it. placca].

PLÁK s. f. 1. foaie de metal lemn sticla ebonita etc. ♦ ~ aglomerata = placa din ashchii de lemn presate cu diferitzi liantzi; ~ fotografica = placa de sticla acoperita pe una din fetze cu o emulsie fotosensibila; ~ de acumulator = fiecare dintre electrozii unui acumulator care se afla o pasta de materie activa. 2. disc muzical. ♦ a schimba (sau a intoarce) a = a schimba subiectul unei discutzii sau comportarea fatza de cineva. 3. ~ turnanta = disc de otzel sau de fonta prevazut cu shine care rotinduse pe un pivot serveshte la intoarcerea vehiculelor ushoare de cale ferata; (fig.) raspantie incrucishare de drumuri. 4. ~ de fundatzie = fundament de beton al unei cladiri; placa de baza. 5. tabla care este scris sapat ceva. 6. proteza dentara. 7. ~ continentala = bucata relativ independenta a scoartzei terestre de forma unei calote sferice care se mishca in raport cu altele. (< fr. plaque)

PLÁK placi f. 1) Bucata de material (lemn metal piatra etc.) cu fetzele plane shi grosime uniforma mult mai mica in raport cu fetzele. 2) Piesa de masa plastica sau de ebonita care sunt imprimate vibratzii ale vocii sau ale instrumentelor muzicale pentru a fi reproduse; disc. ◊ ~ fotografica placa de sticla acoperita pe o parte cu emulsie sensibila la actziunea luminii. ~ funerara placa cu inscriptzie fixata pe un monument funerar. A schimba (sau a intoarce) ~a a schimba subiectul discutziei sau comportarea fatza de cineva. [G.D. placii] /<fr. plaque

placa f. tabla foaie de metal sau shi de piatra. [Gr. mod.].

1) *plák f. pl. acĭ (ngr. pláka laca d vgr. pláx plakós. V. placinta). Lespede mica de peatra neagra incadrata in lemn shi care se intrebuintzeaza la scris in shcoala primara maĭ ales cind eleviĭ invatza literele (sint shi placĭ de carton). V. abac shi ardezie.

2) *plák f. pl. acĭ (fr. plaque d. plaquer a placa). Lama saŭ tabla de metal orĭ de lemn aplicata pe ceva: un chĭurasat cu placĭ de otzel un dulap de brad invalit cu placĭ de nuc. Bucata de lemn orĭ de metal invalita cu panglicile decoratziunilor care atirna de ĭa: la pept purta placa cu decoratziunĭ.

placua sf vz placa

plaga² sf vz placa

platca³ sf vz placa

PLÁTCA² s. f. v. placa.

plák turnánta sint. s. (fig.) Loc de intersectzie al mai multor directzii interese etc. ◊ „[...] revista americana «Time» subliniind «rolul de placa turnanta al Olandei in ce priveshte proiectele rachetonucleare» citeaza opinia purtatorului de cuvant al guvernului vestgerman [...]” Sc. 20 VI 81 p. 6. ◊ „Potrivit statisticilor oficiale difuzate la Roma aeroporturile italiene au constituit in 1981 o adevarata placa turnanta a traficului de droguri.” R.l. 4 I 82 p. 6. ◊ „[...] apoximativ 400 de banci din aceste insule servesc drept «placa turnanta» financiara traficului de stupefiante [...]” R.l. 30 VII 84 p. 6; v. shi 16 III 82 p. 6 (din fr. plaque tournante)

plák s. f. g.d. art. plắcii; pl. placi

plák s. f. g.d. art. placii; pl. placi

PLÁK s. 1. (inv.) tabla. (~ scrisa cu hieroglife.) 2. v. disc. 3. (TEHN.) placa invartitoare v. placa turnanta; placa magnetica v. platou; placa turnanta v. placa invartitoare. 4. proteza.

PLÁK s. v. anod pol pozitiv tablitza.

PLAK s. 1. (inv.) tabla. (~ scrisa cu hieroglife.) 2. (MUZ.) disc. (O ~ cu vocea Mariei Tanase.) 3. (TEHN.) placa turnanta = shaiba. 4. proteza. (~ dentara.)

plak s. v. ANOD. POL POZITIV. TABLITZA.

plák (plắci) s. f. 1. Tabla plansha. 2. Tablitza de ardezie. 3. Disc. 4. Firma semn insigna. 5. Decoratzie decorare. Ngr. πλάϰα (Miklosich Fremdw. 118; Cihac II 688; Graur BL V 74) intarit ulterior de fr. plaque. Der. placa vb. (a aplica a lipi; a parasi) din fr. plaquer galicism; placard s. n. din fr. placard; placaj s. n. din fr. placaje; placheta s. f. din fr. plaquette; platca s. f. (tablitza).

plák interj. (reg.; inv.) Formula de politetze cu sensul de „poftim” „va rog”: „Gatai cina sarac mare? / Gata gata pa putzan / Placava k ompartzam” (Papahagi 1925: 237); „Placa domnishorule de mai scrie alta” (Papahagi 1925: 322). „Maramuresheanul intrebuintzeaza foarte curent imperativul placa drept termen de politetze care este echivalent cu poftim cu s’il vous plait; soldatzilor k shi ofitzerilor romani originari din vechiul regat parandule exotic acest placa au inceput sa batjocoreasca pe locuitori care la orice intrebare i intampinau cu placa spus k un fel de «buna ziua»: «ce mai faci mai placa?». Maramureshenii socotind k armata eliberatoare are shi un grai mai curat mai nobil shi de vreme ce acest sarcasm era intarit shi de autoritatea galoanelor ofitzereshti a inceput sa renuntze la acest latinism asha de expresiv intrebuintzand pe alocuri prozaicul poftim” (Papahagi 1925: 131). Atestat la inceputul sec. XXI in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT). Forma prescurtata din placava! (Fratzila).

plák interj. (inv.) Formula de politetze cu sensul de „poftim” „va rog”: „Gatai cina sarac mare? / Gata gata pa putzan / Placava k ompartzam” (Papahagi 1925: 237); „Placa domnishorule de mai scrie alta” (Papahagi 1925: 322). „Maramuresheanul intrebuintzeaza foarte curent imperativul placa drept termen de politetze care este echivalent cu poftim cu s’il vous plait; soldatzilor k shi ofitzerilor romani originari din vechiul regat parandule exotic acest placa au inceput sa batjocoresca pe locuitori care la orice intrebare i intampinau cu placa spus k un fel de «buna ziua»: «ce mai faci mai placa?». Maramureshenii socotind k armata eliberatoare are shi un grai mai curat mai nobil shi de vreme ce acest sarcasm era intarit shi de autoritatea galoanelor ofitzereshti a inceput sa renuntze la acest latinism asha de expresiv intrebuintzand pe alocuri prozaicul poftim” (Papahagi 1925: 131). Atestat la inceputul sec. XXI in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT). Probabil de la plecaciune „cu plecaciune” sau „cu induplecare” (< lat. plecatio).

schimba placa! expr. mai zi shi altceva!; incearca sa ma convingi shi cu alte argumente!